Provizioanele, piatra de moară de la gâtul sistemului bancar

Pierderile record, de anul trecut, ale băncilor au avut drept cauză principală creşterea masivă a provizioanelor, iar rezultatele sistemului bancar din acest an par să stea sub semnul evoluţiei creditelor neperformante.

După ce a înregistrat o rată a creditelor neperformante de 18,2%, iar peste 15.000 de firme au intrat în insolvenţă în 2012, băncile au fost nevoite la finele lui 2012 să constituie provizioane de peste 35 miliarde de lei, ceea ce a dus la finele anului trecut la cea mai mare pierdere din istorie (2,12 miliarde de lei).

BCR, cel mai mare jucător de pe piaţa locală, a terminat 2012 şi în calitate de cel mai mare pierzător. Banca a ajuns să genereze peste jumătate din rezultatul negativ la nivel de sis­tem. Cu o rată a creditelor neperformante de 26,7%, BCR a fost nevoită să majoreze provizioanele cu peste 68%, la 3,62 miliarde de lei.

BRD, a doua bancă după active, a fost implicată în cele două mari cazuri de fraudă de la finele anului trecut, al căror cost a fost evaluat la 180 milioane euro, potrivit declaraţiilor de luna trecută ale preşedintelui instituţiei, Philippe Lhotte. Pe acest fond, banca a înregistrat pierderi de 322 milioane lei în 2012 şi a majorat provizioanele cu 61,6%, la 1,938 miliarde lei.

Nu doar băncile care au înregis­trat pierderi au avut probleme din cauza provizioanelor, ci şi unele dintre cele profitabile. Un astfel de exemplu este Raiffeisen Bank, al cărei profit a scăzut cu 8,4% la finalul lui 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul creşterii cheltuielilor cu provizioanele cu 62,5%, până la 78 de milioane de euro.

Deşi rata creditelor neperformante nu a oferit niciun semn că ar fi atins punctul de maxim, urmând un trend ascendent încă de la declanşarea crizei în 2008 (an în care profitabilitatea sistemului bancar atingea maximul istoric de peste 4,4 miliarde lei), instituţiile de credit continuă să externalizeze, aproape exclusiv, portofolii de credite problematice acordate persoanelor fizice. Băncile încă se arată reticente în privinţa înstrăinării creanţelor asupra companiilor, principalul motiv reprezentându-l teama de a obţine un preţ subevaluat. În prezent, cesiunile de creanţe se realizează şi la mai puţin de 10% din valoarea împru­mutată.

Manfred Wimmer, directorul financiar al Erste, a anunţat, recent, că BCR a decis transformarea diviziei de recuperare a creanţelor într-o entitate care să opereze ca un centru de profit independent, întrucât externalizarea creditelor corporate ar putea pune banca într-o situaţie dezavantajoasă. "Vânzarea de credite corporate este mai complicată, având în vedere şi abordările diferite pe care le au companiile care se ocupă cu recuperarea creanţelor. Unele preferă vânzarea pe bucăţi a debitorului, în timp ce altele încearcă o restructurare a acestuia. Noi încercăm să creăm capacitatea internă de a ne ocupa de aceste portofolii, în loc să vindem la preţuri pe care le percepem ca fiind subevaluate", a explicat domnia sa.

Anthony C. Hassiotis, preşedintele Bancpost, se arată şi mai dras­tic în ceea ce priveşte vânzarea de creanţe. Domnia sa a declarat, la începutul anului, că instituţia pe care o conduce nu va cesiona creanţe de nicio natură.

Această atitudine din partea băncilor este provocată, cel mai probabil, de faptul că sumele solicitate de instituţiile de credit sunt de două ori mai mari decât cele oferite de companiile de recuperare, consideră Constantin Coman, country manager Coface. Domnia sa ne-a declarat: "Ponderea creanţelor bancare neperformante asupra persoanelor juridice şi care au fost cesionate către investitori externi este foarte redusă în totalul creanţelor cesionate. Probabil această piaţă va rămâne la un nivel modest şi în perioada următoare".

Viitorul creditelor neperformante va fi dictat şi anul acesta de companiile care vor intra în insolvenţă. Într-un interviu acordat ziarului "BURSA", Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe, afirma că se aşteaptă ca numărul acestor cazuri să fie mult mai mare decât în 2012, lucru care ar urma să ducă la scăderea creditării şi acumularea de pierderi în sectorul bancar.

Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Steven van Groningen, a declarat că este dificil pentru bănci să crediteze întreprinderi mici sau mijlocii, în condiţiile în care acestora le este uşor să înainteze procedurile de intrare în insolvenţă. Numărul cazurilor de insolvenţă în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) ar putea creşte cu 10-15%, în acest an, estimează Constantin Coman. "Ne aşteptăm ca avansul numeric al insolvenţelor nou deschise să fie generat în mare parte de creşterea numărului de microîntreprinderi care vor apela la această procedură", ne-a precizat domnia sa. Cu toate acestea, cel mai mare impact în economia reală ar urma să îl aibă creşterea insolvenţelor înregistrate în rândul companiilor medii şi mari, a adăugat directorul Coface, care a arătat: "Este îngrijorător faptul că primele luni din anul 2013 confirmă deja problemele de finanţare cu care se confruntă acest segment de companii. Tendinţa creşterii întâzierilor la plată în rândul companiilor medii şi mari este observată şi prin prisma analizei portofoliului de asigurări de credit al Coface, care a înregistrat un număr de notificări de neplată în creştere pentru companii medii şi mari din mai multe sectoare, precum con­strucţii, metale, agricultură şi indus­tria alimentară".

Problemele combinatului vâlcean Oltchim nu au fost secrete pentru publicul larg, astfel că anunţul că intră în insolvenţă nu a reprezentat o surpriză pentru nimeni. Ministrul Economiei, Varujan Vos­ganian, a declarat zilele trecute că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple încă din al doilea semestru al anului 2009 sau începutul lui 2010. După anunţul insolvenţei "Hidroelectrica", de anul trecut, "Oltchim" a des­chis seria în 2013, pe listă alăturându-se, recent, şi "Mechel" Târgovişte.

Anul trecut, topul firmelor insolvabile a fost dominat de companiile din comerţ şi distribuţie, care au reprezentat aproape 40% din totalul insolvenţelor în 2012. Pe al doilea loc, la o distanţă considerabilă, s-a regăsit sectorul construcţiilor, care a "dominat" 14,37% din insolvenţe, urmând firmele din domeniul serviciilor prestate în principal întreprinderilor, care a înregistrat 7,3%, şi hotelurile şi restaurantele - 7,1%.

Deşi adoptate cu întârziere, măsurile băncilor au început să se concentreze şi în direcţia restructurărilor teritoriale şi a disponibilizărilor, care, în 2013, ar trebui să fie mai semnificative decât până acum, consideră Constantin Coman.

În 2012, peste 4.000 de angajaţi din sistemul bancar autohton au fost disponibilizaţi, 322 de unităţi au fost închise, iar nivelul salariului mediu net a coborât de la 4.000 de lei în decembrie 2011 la 3.424 de lei în decembrie 2012, în aceste condiţii presiunile de cost generate de cheltuielile de personal fiind aşteptate să se reducă.

BCR este singura instituţie de credit de la noi care a anunţat o dis­ponibilizare masivă, a 1.600 de angajaţi, numărul total de salariaţi urmând să coboare sub 6.000, şi reducerea reţelei teritoriale cu 60 de unităţi (din 600).

BRD şi-a redus personalul anul trecut doar cu 260 de oameni, în condiţiile în care continuă să aibă cel mai mare număr de angajaţi (cca 8.000) şi un număr impresionant de sucursale (900). Preşedintele băncii, Philippe Lhotte, a anunţat că se vor face restructurări şi în 2013, dar că acestea nu vor fi considerabile.

Banca Comercială Carpatica (BCC), care, după o pierdere de aproape 40 milioane de lei în 2011, a terminat anul cu un profit net de 25 milioane de lei, a continuat procesul de redimensionare şi în 2012, ajungând să deţină o reţea de 145 de unităţi.

Momentan, însă, cu excepţia BCR şi BRD, nu s-au anunţat pentru 2013 şi alte măsuri de restructurare în sis­temul bancar.