Bolivia s-a trezit luni fără conducător, după demisia forţată, duminică seara, a preşdintelui Evo Morales, care a cedat după trei săptămâni de manifestaţii violente şi mai ales armatei, care i-a retras susţinerea, relatează AFP.
Succesorii prevăzuţi de Constituţie în cazul plecării preşedintelui au demisionat toţi, odată cu el, şi anume vicepreşedintele Alvaro Garcia, preşedinta şi vicepreşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.
Duminică seara, a doua vicepreşedintă a Senatului, opozanta Jeanine Anez, şi-a revendicat dreptul de a deveni şefa interimară a statului.
"Eu sunt a doua vicepreşedintă, iar potrivit ordinii constituţionale eu ar trebui să preiau această provocare (a preşedinţiei Republicii) doar cu obiectivul de a convoca noi alegeri", a declarat ea la televiziunea Unitel.
Însă nimic nu s-a decis în acest sens duminică.
Evo Morales s-a trezit tot mai izolat, în timp ce criza politică se accelera brutal în acastă ţară andină, a cărei activitate era blocată de o grevă generală şi manifestaţii de aproximativ zece zile.
Însă lovitura fatală i-a fost dată de armată şi poliţie, care i-au retras susţinerea duminică după-amiaza, îndemnându-l, prin vocea comandantului armatei boliviene, generalul Williams Kaliman, să demisioneze "pentru binele Boliviei".