171 de proprietăţi în Ţara Românească şi 8 în Transilvania. Averea lui Constantin Brâncoveanu, confiscată de autorităţile otomane odată cu execuţia sa şi intrată în vistieriile sultanul după acest eveniment tragic, se ridica la suma de peste 900.000 taleri, o sumă fabuloasă pentru acea epocă. Veneţianul Andrea Memmo însuma însă averea lui Brâncoveanu la peste 2 milioane guruşi (monedă turcească), fără terenurile din Valahia.
Din fericire, Brâncoveanu nu a fost doar "Prinţul aurului", a fost şi un diplomat iscusit, apărător al ortodoxiei şi al intereselor ţării. Constantin Brâncoveanu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, iar de numele său sunt legate multe capodopere arhitecturale. În timpul domniei lui, viaţa spirituală şi culturală din Valahia a cunoscut o efervescenţă fără seamăn, la curtea sa s-au perindat marii învaţaţi ai vremii, iar Academiile Domneşti au avut o remarcabilă activitate. Numeroasele sale ctitorii sunt cunoscute şi admirate, iar stilul brâncovenesc stă la baza stilului românesc în arhitectura urbană.
Ecourile acestei epoci glorioase se regăsesc în colecţia de icoane din perioada lui Brâncoveanu şi perioada imediat următoare, incluse în licitaţia Artmark din data de 23 aprilie. Printre acestea, de remarcat sunt câteva icoane împărăteşti pe lemn: "Soborul Sfinţilor Arhangheli", Ţara Românească, a doua jumătate a sec. XVIII, piesă foarte rară, de colecţie (preţ de pornire euro 6.000), "Sfântul Nicolae pe tron", Ţara Românească, sfârşitul sec. XVIII (preţ de pornire euro 2.200), "Sfântul Prooroc Ilie şi Sfântul Nicolae", zugrav Vasile, Ţara Românească, 1773 (preţ de pornire, euro 2.000), "Sfânta Parascheva", Oltenia, jumătatea sec. XVIII (preţ de pornire, euro 2.000).
Şi tot în cadrul Licitaţiei de Valori Tradiţionale, inclusiv o colecţie de icoane Post-Brâncoveneşti din 23 aprilie, cei interesaţi pot achiziţiona ceramică tradiţională, costume populare, lăzi de zestre, scoarţe, obiecte uzuale nelipsite din bătătura oricărui bun gospodar. (C)