English
Călin Georgescu s-a radicalizat. Această afirmaţie nu ne aparţine, ci este concluzia unei comparaţii pe care i-am solicitat-o Inteligenţei Artificiale (ChatGPT) între modul în care puteau fi interpretate declaraţiile făcute de Călin Georgescu în interviul realizat de ziarul BURSA şi publicat în 9 noiembrie 2015 şi cum sunt interpretate acum aceleaşi afirmaţii, făcute în anul electoral 2024. Menţionăm că articolul din 2015 a fost realizat după tragedia de la Colectiv şi după demisia din 4 noiembrie 2015 a premierului Victor Ponta, demisie după care numele lui Călin Georgescu a fost vehiculat pentru nominalizarea ca şef al Guvernului.
După analizarea declaraţiilor din 2015 şi a celor din 2024, Inteligenţa Artificială ne transmite: "Călin Georgescu şi-a păstrat, în mare parte, afirmaţiile, precum promovarea suveranităţii şi critica adusă sistemului politic corupt. Totuşi, discursul său s-a radicalizat semnificativ între 2015 şi 2024. Dacă în 2015 propunea o colaborare între societatea civilă şi instituţii pentru implementarea unui proiect naţional, în 2024 pledează pentru schimbări drastice, precum desfiinţarea partidelor politice şi restructurarea profundă a sistemului. Radicalizarea lui Călin Georgescu poate atrage atât susţinători pasionaţi, cât şi critici care să considere propunerile nerealiste sau dificil de implementat într-un cadru democratic. Soluţiile propuse, deşi atrăgătoare prin simplitatea lor, ridică întrebări practice despre fezabilitatea înlocuirii partidelor cu alte forme de organizare politică".
Din comparaţia declaraţiilor din 2015 cu cele din 2024, IA a reţinut următoarele similitudini:
1.Critica sistemului politic:
2015: Georgescu descrie clasa politică drept o "altă specie umană", dedicată însuşirii bunului public şi marcată de corupţie.
2024: Călin Georgescu continuă să critice vehement partidele politice, declarându-le "o mizerie" şi sugerând că ele sunt responsabile pentru stagnarea ţării. Cu toate acestea, candidatura lui la preşedinţie este susţinută de trei partide politice: AUR, SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri.
2.Accentul pe suveranitate şi independenţă:
2015: Subliniază că România este într-o sclavie economică, controlată de corporaţii şi interese străine.
2024: Pledează pentru suveranitate naţională, reducerea influenţelor externe şi utilizarea resurselor interne pentru dezvoltare.
3.Programul "Hrană, Apă, Energie":
Deşi formularea este mai detaliată în 2024, principiile acestui program sunt enunţate încă din 2015, ca soluţie strategică pentru poziţionarea României într-o nişă globală unică.
4.Speranţa în tineret:
2015: Laudă energiile pozitive şi dorinţa de libertate a tinerilor, considerându-i cheia viitorului.
2024: Similar, îşi exprimă speranţa în generaţiile tinere şi necesitatea ca acestea să preia responsabilitatea.
Inteligenţa Artificială a decelat şi diferenţele majore între declaraţiile din urmă cu nouă ani şi cele din prezent:
1.Atitudinea faţă de partidele politice:
2015: Georgescu recunoaşte că reforma ar trebui să vină din partea statului şi a partidelor politice, chiar dacă acestea sunt "inexistente" în spaţiul naţional.
2024: Propune desfiinţarea partidelor politice, considerându-le o povară şi inutilizabile în reforma sistemului.
2.Radicalizarea discursului:
2015: Se concentrează pe soluţii concrete şi pe crearea unui proiect naţional prin colaborare între societatea civilă şi instituţiile statului.
2024: Adoptă un ton mai radical, cu măsuri de tip suveranist şi o poziţionare fermă împotriva întregii clase politice, pe care o exclude complet din ecuaţie.
3.Abordarea economică:
2015: Critică politică economică bazată pe austeritate şi subliniază importanţa economiei de proximitate şi a dezvoltării interne.
2024: Extinde această viziune către politici fiscale specifice şi susţinerea cooperativelor agricole.
După cum se poate observa, IA susţine că independentul Călin Georgescu s-a radicalizat. Or, din analizarea mişcărilor politice existente pe Glob, radicalizarea reprezintă o caracteristică principală a mişcărilor teroriste, anarhiste, care urmăresc disoluţia statului şi înlocuirea democraţiei cu forme de conducere autoritare, dictatoriale, în care libertatea economică, antreprenorială şi libertatea individuală sunt drastic restricţionate, aproape inexistente. Cu alte cuvine, suveranismul promovat de Călin Georgescu nu este unul benefic, ci unul radicalizat, toxic, menit să anuleze valorile democratice. Pluripartidismul, libertatea de alegere, piaţa liberă etc. Sunt astfel de valori democratice, pe care suveranismul lui Călin Georgescu le elimină, cu riscul să ne scoată din UE şi din NATO (în pofida declaraţiilor lui că nu va face asta şi în pofida celor care spun că nici nu poate să facă asta). Acest lucru este demonstrat din plin de involuţia Bursei de Valori Bucureşti din 24 noiembrie - data primului tur al alegerilor prezidenţiale - şi până ieri, involuţie determinată de teama oamenilor de afaceri care recent s-au confruntat şi cu declaraţiile lui Călin Georgescu pentru publicaţia Politico privind naţionalizarea anumitor companii.
Poate că argumentele de mai sus ar trebui să fie luate în considerare sau bine cântărite de cetăţenii români care îşi vor exprima opţiunea în 8 decembrie. Ei trebuie să aleagă între parcursul euro-atlantic al României demarat în urmă cu 34 de ani şi neutralitatea periculoasă şi apropierea de Rusia propovăduite de Călin Georgescu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului