RADU DUDĂU, MINISTERUL ENERGIEI: "Sectorul energetic are nevoie de investiţii de ordinul miliardelor de euro, anual"

Sectorul energetic românesc are mare nevoie de investiţii de ordinul miliardelor de euro anual, necesare pe partea de producţie, infrastructură, transport, distribuţie, consum, eficienţă energetică, a declarat, ieri, Radu Dudău, coordonator al echipei de elaborare a Strategiei Energetice Naţionale, în cadrul conferinţei "Influenţa noii Strategii energetice în finanţarea investiţiilor din domeniu".

Consultanţii analizează trei scenarii, în funcţie de ţintele de politică energetică asumate de România la nivel european, a precizat domnul Dudău.

Domnia sa a menţionat că un scenariu presupune că, în 2020, se opresc obligaţiile de politici energetice pe care le are ţara noastră în momentul de faţă, scenariul central este cel de aliniere la obiectivele europene majore, dar şi să lase pieţei un rol important, şi, totodată, se doreşte studiul unui scenariu ambiţios care face loc energiilor curate şi decarbonizării, pentru a vedea care vor fi costurile.

"În urma analizei acestor scenarii, echipa care elaborează strategia va stabili un mix optim de surse energetice pentru România din punctul de vedere al costurilor", a mai spus oficialul.

Radu Dudău a subliniat: "La sfârşitul lunii septembrie vom afla cifre din Strategia energetică pe care noi le vom incorpora repede în documentul final, iar la sfârşitul primei săptămâni din octombrie ne propunem să ieşim public cu un draft final al Strategiei. Apoi îl vom pune în discuţie publică. Către sfârşitul lunii octombrie vom veni cu un document final cât mai credibil, obiectiv şi cât mai robust".

Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, a declarat, ieri, în cadrul aceleiaşi conferinţe: "Documentul Strategiei Energetice nu va fi terminat în forma dorită şi de consumatori, şi de investitori, pentru că, ulterior prelucrării cantitative a datelor şi elaborării scenariilor, trebuie să vină rândul decidenţilor politici ai statului să stabilească ţintele pentru anii 2030 şi 2050. Aşa se concretizează orice document strategic. (...) De exemplu, care este ţinta României de eficienţă energetică pentru 2030 şi pentru 2050?".

Domnia sa a subliniat că viziunea energetică europeană se bazează pe cinci piloni, respectiv securitatea energetică, eficienţa energetică, sursele regenerabile, inovaţia şi cercetarea, precum şi protecţia mediului.

Domnul Calotă a mai spus: "Aceste paliere trebuie regăsite în strategia energetică românească, iar pe fiecare palier trebuie să regăsim ţinte şi investiţii. Altfel, documentul rămâne un document care provoacă, stârneşte discuţii, dar nu angajează. România ar trebui să aibă curajul unui document de ţară care să-şi asume ţinte cantitative".

Potrivit acestuia, apariţia unei astfel de strategii va trebui urmată de legi, hotărâri de Guvern şi alte documente care să conducă la atingerea acestor ţinte.

Oficialul ANRE a mai adăugat: "Vorbim de decarbonizarea transporturilor. Facem staţii de încărcare a vehiculelor electrice, în condiţiile în care automobilul electric este deocamdată o himeră pentru consumatorul român. Greu de crezut că vom avea 20.000 de maşini electrice sau hibride în 2-3 ani, ca să motivăm cele 150 de staţii pe care le vom face pe bani publici".

O mare provocare pentru România va fi, în următorii 2-3 ani, liberalizarea pieţei gazelor, care, spre deosebire de piaţa de energie electrică, nu este pusă la punct, a precizat Emil Calotă.

Reprezentantul Autorităţii a conchis: "România este lăudată la nivel regional şi este un model pentru piaţa de energie. Legat de strategie, vreau să nu mai batem apa în piuă. Trebuie să înţelegem că documentul trebuie dus la un nivel superior".

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a precizat, la acelaşi eveniment: "Dacă m-aş duce acum în bancă la un şef să îi spun cât de stabil, sigur, cert este acest domeniu, ce îi voi spune? Că astăzi (n.r. ieri), la eveniment, au venit asociaţii profesionale, companii, legislativ, autoritate, minister şi că încă nu este clar ce se va întâmpla şi că nu se ştie, în acest moment, o anumită direcţie pentru un finanţator, cel care investeşte şi îşi doreşte să primească banii înapoi. Este dezamăgitor să auzi ca finanţator că, dacă ai finanţat, eşti vinovat. Cred că ar trebui împărţit acest risc şi să fie înţeles bine ce înseamnă riscul şi asumarea".

Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat în jurul datei de 15 septembrie 2016, prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obişnuite prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic naţional, anunţa, în luna mai, Ministerul Energiei.