RADU PUIU, XTB: Aurul şi "aurul digital" - Bitcoin, tot mai volatile în faţa inflaţiei crescute şi a tensiunilor geopolitice

Mai merită sau nu să investim în aur şi în "aurul digital", aşa cum mai este denumită criptomoneda Bitcoin, în contextul creşterii inflaţiei? Cele două clase de active tind să fie tot mai volatile, avertizează Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, conform unui comunicat de presă remis Radacţiei.

Potrivit sursei citate, scenariul macroeconomic actual continuă să fie volatil, investitorii confruntându-se cu o mulţime de evenimente ce creează volatilitate şi care afectează perspectivele de evoluţie ale pieţelor de capital.

Într-un astfel de scenariu, apar adesea întrebări precum în ce putem investi în perioade incerte sau dacă mai merită să ne poziţionăm pe un anumit instrument/clasă de instrumente.

Două dintre acestea sunt aurul şi activele digitale, în special principalul reprezentat, Bitcoin.

Nu a trecut mult timp de când Bitcoin era numit "aurul digital", mai este această comparaţie posibilă în prezent?

Piaţa metalelor preţioase, un sfârşit de an incert

Cumpărătorii văd potenţialul unui raliu amplu pe piaţa metalelor preţioase la sfârşitul anului. Cu toate acestea, 2022 a adus o atitudine destul de posomorâtă pentru aur şi argint, care au întâmpinat probleme în a câştiga tracţiune susţinută.

Este adevărat că preţurile aurului şi argintului s-au retras, pe măsură ce Rezerva Federală a lansat cea mai agresivă campanie de majorare a ratelor de dobândă din ultimele decenii, fapt ce a propulsat dolarul pe pieţele valutare.

De asemenea, este adevărat că 2022 a fost un an istoric slab pentru majoritatea claselor de active.

Totuşi, aurul a rezistat relativ bine. A scăzut cu aproximativ 6% în acest an în raport cu dolarul american, în timp ce a crescut în raport cu aproape toate celelalte valute importante ale lumii.

Fed va trebui să renunţe la majorările ratelor la un moment dat. Apoi, forţele inflaţiei şi slăbiciunea economică care indică recesiune s-ar putea mixa cu o scădere a dolarului, pentru a determina o apreciere a preţurilor metalelor preţioase, scrie sursa citată.

Cu toate acestea, până în acest an, pe fondul unei scăderi record a obligaţiunilor, a unei pieţe bearish (de scădere) pentru acţiunile globale, a inflaţiei de două cifre în Marea Britanie şi a războiului în Europa, aurul a scăzut cu 5% de la începutul anului şi aproximativ 17% de la maximele locale atinse în martie.

Piaţa a scăzut la cel mai mic nivel de peste un an la sfârşitul lunii septembrie la 1.615 USD, de unde încearcă să recâştige teren în momentul de faţă. De atunci, cotaţia a reuşit să revină deasupra pragului psihologic de 1.700 USD.

Aurul şi dolarul, influenţă reciprocă

În timp ce tensiunea geopolitică şi inflaţia ridicată sunt considerate în general pozitive pentru preţul aurului, creşterea ratelor dobânzilor este dăunătoare pentru metalul preţios, arată analistul casei de brokeraj XTB România

Pe măsură ce dobânzile cresc, se apreciază şi randamentul pe care investitorii îl pot obţine din obligaţiunile guvernamentale, precum cele emise de guvernul SUA.

Pe de altă parte, creşterea randamentelor acestei clase de active afectează popularitatea dolarului, care nu plăteşte dobândă, ducând la o creştere a costului de oportunitate cu deţinerea aurului.

De asemenea, un dolar puternic a afectat cererea de aur. Orice investitor care nu câştigă dolari s-a confruntat cu costuri mai mari pentru a cumpăra aceeaşi cantitate de lingouri de aur.

Aurul este cotat în dolari americani, ceea ce a afectat cererea din partea cumpărătorilor externi, pe măsură ce dolarul american a câştigat teren.

La nivel global, peste 50% din cererea de aur vine din China şi India.

Aprecierea puternică a dolarului american, ca urmare a tulburărilor geopolitice şi de creştere a diferenţialului de rată de dobândă între dolar şi alte valute majore, a reprezentat un factor negativ pentru cumpărătorii externi de aur, explică analistul XTB Radu Puiu

Ar fi necesară o temperare a raliului dolarului american, urmată de o corecţie înainte ca aurul să înceapă "să strălucească".

Criptomonedele versus creşterea inflaţiei

Aurul nu a oferit cea mai bună metodă de protecţie împotriva inflaţiei în ultimii doi ani, dar cu siguranţă a depăşit evoluţia unui alt set de active cunoscut pe scară largă: activele digitale, în frunte cu principalul reprezentant, Bitcoin.

Unii investitori în criptomonede susţin că monedele virtuale reprezintă cea mai bună metodă de acoperire împotriva inflaţiei, deoarece oferta sa este fixă.

Băncile centrale din întreaga lume sunt libere să mărească oferta de bani după bunul plac, iar minerii pot exploata mai mult aur, dar suma totală de Bitcoin şi alte criptomonede este strict limitată.

Entuziaştii se referă adesea la Bitcoin drept "aur digital". În realitate, performanţa recentă a Bitcoin ca acoperire împotriva inflaţiei a fost extrem de slabă.

De când inflaţia din SUA a început să accelereze în 2021, preţul monedei digitale a scăzut cu 47% YoY.

Războiul din Ucraina a influenţat piaţa aurului

Războiul din Ucraina a condus iniţial la creşterea preţului aurului, care a urcat de la 1.800 USD per uncie la începutul acestui an la 2.043,30 USD, pe data de 8 martie, cel mai ridicat nivel de la atingerea maximului istoric la peste 2.070 USD per uncie în august 2020.

Corecţiile de pe pieţele de acţiuni şi obligaţiuni au ridicat aurul în faţa investitorilor ce caută o modalitate de a-şi păstra capitalul în timpul perioadelor agitate de pe pieţele financiare.

Investiţiile fondurilor tranzacţionate la bursă de aur (ETF) au ajutat imaginea metalului preţului.

Acest tip de fonduri au înregistrat intrări de 269 de tone, echivalentul a 17 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022, marcând cel mai ridicat volum trimestrial din al treilea trimestru din 2020.

Vânzările de monede de aur în primul trimestru ale Monetăriei SUA au atins cel mai ridicat nivel de după 1999, conform datelor de la Consiliul Mondial al Aurului.

Dar fluxurile s-au inversat în timpul celui de-al doilea trimestru, ieşirile nete totalizând 39 de tone, echivalentul a 2 miliarde de dolari.

Preţul aurului s-a retras la pragul de 1.800 USD în al doilea trimestru şi a scăzut în continuare în al treilea trimestru, coborând sub 1.800 USD la începutul lunii iulie şi atingând cel mai scăzut nivel din aprilie 2020 la 1.615 USD.

ETF-urile de aur au înregistrat ieşiri de 51 de tone în august, în valoare de 2,9 miliarde de dolari, marcând a patra lună consecutivă de ieşiri, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

Aurul, afectat direct de creşterea inflaţiei

Aurul a fost o modalitate de protecţie inconsecventă împotriva inflaţiei, dar există şi alte beneficii în a deţine o cantitate mică de metal în portofoliu.

Din punct de vedere istoric, aurul a avut o corelaţie scăzută sau chiar negativă, atât cu acţiunile, cât şi cu obligaţiunile, ceea ce sugerează că oferă valoare ca instrument de diversificare.

Totuşi, dacă analizăm dinamica recentă, începând din martie 2022, aurul şi indicele american S&P 500 au avut o direcţie comună a evoluţiilor, fapt ce sugerează că există un nivel de corelare, precizează sursa citată.

Pe de altă parte, dacă analizăm şi evoluţia Bitcoin, principala criptomonedă a prezentat o corelaţie pozitivă cu piaţa de acţiuni din SUA, în special cu indicele tehnologic Nasdaq-100, începând din luna iulie a anului trecut.

Acest fapt anulează caracteristica de diversificare şi de acoperire împotriva inflaţiei, cel puţin până când se va observa o decuplare între piaţa de acţiuni şi cele două clase de active.

Cererea de aur de la investitori, bănci centrale, companii de tehnologie şi pentru sectorul de bijuterii este în creştere.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cererea globală de aur a crescut cu 12% de la an la an la 2.189 de tone în prima jumătate a anului 2022.

Preţul Bitcoin influenţat de sancţiunile vestului împotriva Rusiei

Adoptarea Bitcoin de către guverne şi companii rămâne o întrebare importantă, iar teza "aurului digital" propusă de susţinători s-a confruntat cu critici dure după ce Tesla a vândut 75% din participaţiile sale în al doilea trimestru al anului 2022.

Entităţile mai mari care cumpără sau vând Bitcoin au mutat întotdeauna atenţia asupra cât de aproape sunt ţările de utilizarea criptomonedelor ca metodă de stocare a valorii.

În prezent, preţul mediu de achiziţie al deţinerilor de Bitcoin din El Salvador este de 45.000 USD, ceea ce îl face o investiţie destul de neprofitabilă.

O altă problemă cu care se confruntă spaţiul activelor digitale este lipsa de reglementare şi tot mai multe măsuri ce pot fi impuse pentru limitarea folosirii acestor instrumente.

Cel mai recent exemplu este introducerea de restricţii ca metodă de "pedeapsă" asupra Rusiei.

Astfel, ca parte a celei de-a opta runde de sancţiuni împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a impus o interdicţie generală a tuturor serviciilor de criptomonede către întreprinderile ruseşti.

Un comunicat de presă al Comisiei Europene publicat joi menţiona că "interdicţiile existente asupra activelor cripto au fost înăsprite prin interzicerea tuturor portofelelor, conturilor sau serviciilor de custodie pentru cripto-active, indiferent de valoarea portofelului".

Plafonul iniţial, stabilit în aprilie, le-a permis acestor companii să deservească în continuare portofele din Rusia care nu conţin mai mult de 10.000 de euro.

Din punct de vedere istoric, Bitcoin tinde să scadă în fiecare septembrie, pierzând teren în acea lună pentru fiecare an din 2016 - iar 2022 nu s-a dovedit a fi o excepţie.

Cel mai mare activ digital a încheiat luna în scădere cu 2%, la aproximativ 19.750 USD.

Conform unei analize realizate de JP Morgan, Bitcoin are cel mai mare randament proiectat pentru anul viitor dintre clasele de active, inclusiv acţiuni globale, obligaţiuni guvernamentale, obligaţiuni corporative, imobiliare, capital privat şi fonduri mutuale.

Randamentul proiectat este de 38%. Comparativ, se preconizează că acţiunile globale vor creşte cu 20% în aceeaşi perioadă.

Dintre acelaşi grup de active, Bitcoin are de departe cea mai mare volatilitate estimată, aproape 84%, comparativ cu 15% pentru acţiuni, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

Prin urmare, raportul risc-câştig continuă să fie ridicat în cazul investiţiilor în criptomonede, aspect care ar putea frâna din avansul adopţiei în rândul celor cu o aversiunea mai ridicată faţă de risc, este concluzia casei de brokeraj XTB România, se mai arată în comunicat.