Accelerarea dinamicii ciclului de afaceri din Austria, în cea de-a doua jumătate a lui 2013, nu a continuat în primele luni ale anului curent, astfel că expansiunea reală a PIB-ului ţării a încetinit de la 0,4% în ultimul trimestru din 2013 la 0,2% în primele trei luni din 2014, conform unei analize realizate de Raiffeisen Research, divizie a "Raiffeisen Bank International" AG (RBI).
Peter Brezinschek, analist şef al Raiffeisen Research, afirmă în cadrul strategiei "Austria şi CEE (Comunitatea Economică Europeană) în trimestrul al treilea din 2014", că un rol important pentru economia Austriei încă îl reprezintă comerţul exterior, iar redresarea cererii interne este nesigură. În opinia sa, indicatorii de bază semnalează o posibilă creştere a activităţii economice a ţării, însă mai scăzută faţă de perioada anterioară. Prin urmare, Raiffeisen Research şi-a modificat în sens negativ estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) al Austriei în 2014 şi 2015, cu 0,2 puncte procentuale pentru fiecare an, la 1,3% pentru anul curent, respectiv la 2,1% pentru anul viitor.
"Dezvoltarea Austriei este, acum, medie faţă de cea a zonei euro şi se menţine în urma evoluţiilor din Germania şi Elevţia", notează analiza Raiffeisen Research, subliniind: "Pentru recâştigarea unei creşteri sustenabile va fi necesară implementarea reformelor în zona cotelor de impozit şi a pensiilor, a statului, a sistemului administrativ şi sectorului sănătăţii. De asemenea, observăm nevoia reducerii sarcinii fiscale asupra muncii (...) Cu o cotă de impozitare de 45,3%, Austria se situează pe locul al cincilea în Europa în privinţa cotei de impozitare, nivelul fiind mai ridicat chiar decât cel din Suedia. Cota de impozitare ridicată nu este numai un dezavantaj competitiv, ci şi un element care afectează creşterea, dacă facem o comparaţie cu Germania şi Elveţia".
La începutul anului, zona CEE a înregistrat o creştere solidă a PIB, ceea ce i-a determinat pe analiştii Raiffeisen Reseach să-şi îmbunătăţească prognozele pentru întreaga regiune. În cazul Poloniei, estimarea de creştere economică pentru anul curent a fost majorată cu 0,2 puncte procentuale, la 3,3%, pentru Republica Cehă - cu 0,3 puncte procentuale, la 2,6%, pentru Slovacia - cu 0,5 puncte procentuale, la 2,7%, iar pentru Ungaria - cu 0,7 puncte procentuale, la 2,7%. Pentru România, prognoza a fost modificată în creştere cu 1,2 puncte procentuale, la 3,5%.
Analiza notează că, pentru majoritatea ţărilor din CEE, un alt aspect pozitiv este faptul că cererea internă, atât sub forma consumului privat, cât şi al investiţiilor private, este din ce în ce mai responsabilă pentru creşterea economică.
Pe de altă parte, Raiffeisen Reseach menţionează că, în majoritatea ţărilor CEE inflaţia a atins minime istorice. Totuşi, analiştii băncii aşteaptă ca această tendinţă să se schimbe, iar inflaţia să urce din nou în a doua jumătate a anului curent.
În domeniul politicii monetare, analiza menţionează că ratele scăzute ale inflaţiei în mai multe ţări din CEE au deschis calea menţinerii la un nivel minim istoric a ratelor dobânzilor.
• Indicele major al Bursei austriece se va redresa până la finele anului
Analiza Raiffeisen arată că, de-a lungul acestui an, indicele major al Bursei de la Viena, ATX, dar şi cei ai pieţelor din Europa de Est nu au atins performanţele celor din Europa de Vest şi SUA. Indicele de referinţă al Bursei din Viena a pierdut aproape 2% anul acesta, în timp ce principalele pieţe din Europa de Est aproape au stagnat în prima jumătate a anului.
Potrivit lui Bernd Maurer, analist-şef adjunct la "Raiffeisen Centrobank" (RCB), principalul factor care a generat dezvoltarea mai slabă din regiune este impactul negativ al tensiunilor geopolitice din Ucraina. Pentru această vară, analiştii RCB se aşteaptă la o performanţă pozitivă marginală pentru Austria şi Europa de Est. Ei anticipează creşterea ATX la 2.750 de puncte până la finele anului, de la circa 2.380 în prezent. Bernd Maurer consideră că industriile de interes pentru investitorii din regiune sunt cea petrolieră, sectorul imobiliar şi anumite bănci.
Săptămâna trecută, Parlamentul din Austria a aprobat o lege în premieră în Europa, care impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni garantate de stat, emise de banca naţionalizată Hypo Alpe-Adria-Bank International.
Legea, propusă luna trecută de ministrul de Finanţe Michael Spindelegger, prevede divizarea Hypo Alpe. O parte din aceasta va fi vândută, iar cealaltă va lichida active de 18 miliarde de euro, pe parcursul mai multor ani.
Opoziţia a criticat legea, cerând intrarea în insolvenţă a băncii, pentru a limita costurile suportate de contribuabili.
• Acţiunile "Erste Group", scădere de 9% în ultimul an
Acţiunile "Erste Group" au pierdut aproape 9% în ultimul an, la Bursa din Viena, în schimb cele ale "Raiffeisen Bank International" au urcat cu 21%. Grupul "Erste" a avertizat, recent, că va înregistra pierderi record în 2014, de până la 1,6 miliarde de euro, din cauza majorării provizioanelor în România şi Ungaria.
Raportul de stabilitate financiară publicat recent de banca centrală a Austriei arată că indicele de adecvare a capitalului pentru principalii trei creditori din ţară ("Erste", "Raiffeisen Bank International", "UniCredit Bank Austria") se ridică la 11,4%, în timp ce rivalele europene au o rată de 13,6%. În cazul celor din Europa Centrală şi de Est, indicele este de 12,7%, conform raportului.
Ewald Nowotny, membru în consiliul director al BCE, afirmă că este benefică pe termen lung expansiunea băncilor austriece în Europa de Est, în state care au făcut parte, în majoritate, din Imperiul austro-ungar înainte de Primul Război Mondial. "Cred că angajamentul creditorilor austrieci în Europa de Est este o poveste de succes. În toţi aceşti ani, băncile din Austria, în ansamblu, au fost profitabile în Europa Centrală şi de Est, ceea ce nu se poate spune despre alte regiuni de pe glob", a menţionat zilele trecute Nowotny.
Împrumuturile în valută acordate de băncile austriece în regiune depăşesc 74 de miliarde de euro, potrivit Băncii Naţionale a Austriei.
Totuşi, banca centrală de la Viena arată că instituţiile de credit din Austria trebuie să-şi regândească modelul de business care le-a obligat să utilizeze 44 de miliarde euro (aproape două treimi din profituri) din 2008 pentru constituirea de provizioane pentru creditele neperformante. (V.R.)