Consorţiul care construieşte gazoductul Nord Stream 2 din Rusia în Germania se aşteaptă să finalizeze proiectul la începutul lui 2020, adică în conformitate cu calendarul preconizat, sau chiar mai devreme, a spus, ieri, directorul general al grupului OMV, Rainer Seele, informează Reuters, potrivit Agerpres.
După ce în media au apărut speculaţii referitoare la posibile întârzieri, Rai-ner Seele a explicat că lucrările de construcţie la proiectul Nord Stream 2 au ajuns la un nivel de 75%, însă finalizarea depinde de obţinerea autorităţilor din Danemarca astfel încât conducta să poată trece prin apele sale teritoriale la Marea Baltică.
"Compania Nord Stream 2 ne-a informat în mod clar că respectă calendarul şi bugetul, şi nu există motive pentru a revizui planurile", a declarat Rainer Seele la forumul de la Alpbach. "Ceea ce va fi decisiv este momentul în care autorităţile daneze vor lua o decizie şi care va fi acea decizie", a mai spus Seele, adăugând că lucrările de construcţie pentru secţiunea din apele teritoriale ale Danemarcei ar dura doar câteva săptămâni.
Consorţiul Nord Stream 2 AG, condus de grupul rus de stat Gazprom, a depus o cerere către autorităţile daneze încă din luna aprilie 2017, pentru a obţine aprobările necesare în vederea amplasării unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
Însă autorităţile daneze sunt prinse la mijloc între Germania, care susţine gazoducutul Nord Stream 2, şi SUA şi alte state din Europa care se opun acest proiect de teamă că va creşte dependenţa Europei de gazul natural rusesc.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.