RAPOARTELE PMI INDICĂ O PRĂBUŞIRE DRAMATICĂ A ACTIVITĂŢII ECONOMICE DIN CAUZA COVID-19 Contracţii economice record pe zona de servicii în Europa şi SUA, revenirea se lasă aşteptată în China

Sectoarele de servicii din Zona Euro şi din Statele Unite au consemnat contracţii istorice ale activităţii în luna martie, în timp cei industria de servicii din China, cea mai importantă economie din regiunea asiatică şi prima ţară care a pus sub control coronavirusul, a continuat să evolueze mult sub potenţial, scăzând pentru a doua lună consecutiv, companiile efectuând concedieri record pentru a-şi reduce costurile operaţionale.

Indicatorul Purchasing Manager's Index (PMI) pentru întreaga zonă euro realizat de IHS Markit a arătat o prăbuşire a activităţii comerciale pe zona de servicii fără precedent, cu o citire de 26,4 puncte de la 52,6 puncte în februarie, cea mai mică valoare din istoria statistică a acestui sondaj. O valoare peste 50 de puncte indică expansiune a activităţii, în timp ce o citire sub 50 arată scădere. Intensitatea prăbuşirii este similară cu cea de pe zona industriei prelucrătoare şi identică cu cea din China din perioada ianuarie-februarie, iar valoarea PMI-ului pentru zona euro este sinonimă unei scăderi a PIB de 2% în ritm trimestrial.

PMI-ul pentru serviciile italiene în luna martie este cel mai mic din rândul tuturor ţărilor analizate precum şi cel mai mic indice calculat vreodată de Markit, cu o citire de 17,4 puncte, valoare ce semnalează activitatea economică este în cădere liberă. Germania a marcat o valoare de 31,7 puncte - cea mai mică lovitură -, Franţa de 27,4 puncte, în timp ce Spania se află în linia întâi a prăbuşirilor economice, lângă Italia, cu un PMI de 23 de puncte, toate citirile pe ţări fiind cele mai mici din istoria statistică. Italia a fost prima ţară afectată sever de coronavirus şi prima care a impus restricţii draconice pentru limitarea răspândirii virusului.

"Datele indică că economia zonei euro se contractă deja cu un ritm anualizat ce se apropie de 10%, cu ce-i mai rău pe cale să urmeze în viitorul apropiat", comentează Chris Williamson, economist şef la IHS Markit, care punctează că cererea s-a prăbuşit în cel mai rapid ritm din istorie. Indicele noilor afaceri s-a scufundat de asemenea adânc în zona contracţionară cu o valoare de 27,7 puncte de la 51,2 puncte.

În acelaşi timp, indicele aşteptărilor economice din sectorul serviciilor din zona euro aproape s-a înjumătăţit cu o citire de 33,5 puncte de la o valoare de 61,3, cu 8 puncte sub minimul negativ istoric stabilit în noiembrie 2008.

"«Recesiune» nu este termenul corect pentru a descrie ceea ce asistăm în prezent. Este o oprire bruscă (controlată şi intenţionată - n.r.) a activităţii economice, de la 100 la 0 în doar câteva zile sau săptămâni", arată şi analiştii ING Bank, care punctează că economiile sunt "pacienţi aflaţi într-o comă indusă".

Cea mai mare provocare cu care se confruntă zona euro, Statele Unite, China şi în esenţă toate ţările care au impus măsuri de restricţii asupra activităţilor economice şi sociale se profilează a fi ritmul pierderii locurilor de muncă, care depăşesc concedierile istorice din perioada crizei financiare şi care pot afecta pe termen scurt şi mediu capacitatea de producţie şi implicit economiile.

"Deja pandemia are un impact advers sever pe piaţa muncii", arată analiştii Markit. Ca date ilustrative, circa 6,6 milioane de americani au depus cereri de ajutoare pentru şomaj doar în ultima săptămână - număr de 10 ori mai mare decât cea mai proastă săptămână din 2008-2009 -, precum şi 4 milioane de francezi şi 800.000 de spanioli.

În prezent, circa 1,3 miliarde de copii din întreaga lume nu se mai duc la şcoli, jumătate din economia globală a fost închisă controlat, iar 93% din populaţia planetei locuieşte sub o formă sau alta de restricţie de călătorie sau mişcare, în timp ce 3 miliarde de oameni locuiesc în ţări care şi-au închis graniţele pentru non-cetăţeni/ non-rezidenţi.

• În timp ce analiştii ING preconizează o revenire a economiei globale mai lungă de 1 an, Florin Cîţu anticipează o recuperare rapidă pentru economia României

În acelaşi timp, în România, circa 1.000.000 de contracte de muncă au fost suspendate în martie, iar companiile au dat afară circa 180.000 de angajaţi pentru a-şi reduce cheltuielile operaţionale. Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, preciza la finalul săptămânii trecute că speră că economia va începe să-şi revină din criză în maximum două luni, adică o evoluţie în V, el afirmând, totodată, că a văzut o scădere puternică dar nu atât de rea "cum cred unii".

Valentin Tătaru, analist ING Bank, estimează o contracţie de 6,6% pentru România în acest an, însă scenariul de bază al băncii vizează o revenire a economiei globale în formă de U cu un "bottom" larg în condiţiile în care măsurile de distanţare socială şi restricţiile pe transporturi continuă să fie menţinute în vigoare într-o formă mai relaxată chiar şi după reluarea activităţilor economice.

"După o contracţie severă în majoritatea economiilor în prima parte a anului 2020, va urma o revenire moderată (subdued - eng.) cu majoritatea economiilor întorcându-se la nivelurilor lor pre-criză în 2022. În scenarii mai adverse, întoarcerea la nivelurile pre-criză ar putea dura până în 2023 sau chiar mai târziu", spun analiştii ING Bank.

În ceea ce priveşte ţara noastră, răspunsul la întrebarea cât durează contracţia şi revenirea economică a României depinde în special de evoluţia virusului, al cărui vârf de infecţii noi este estimat de specialişti să fie atins la noi în finalul lunii iunie, dar şi de păstrarea capacităţii de producţie şi a locurilor de muncă, acestea din urmă încercând să fie salvate prin şomaj tehnic. În ceea ce priveşte prima variabilă, Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, afirma săptămâna trecută că ar fi posibilă în ţara noastră o relaxare a restricţiilor din data de 15 mai încolo. Asta implică în esenţă renunţarea la măsurile drastice de distanţare socială şi redeschiderea unor servicii.

În mod normal, sectorul de servicii reprezintă factorul stabilizator al unei economii moderne. Covid-19 transformă însă acest lucru într-o vulnerabilitate, după cum se poate observa.

• Bank of America Merryll Lynch estimează că economia americană va înregistra în acest an cea mai severă contracţie din 1930 încoace

În Statele Unite, indicele PMI pentru activitatea din sectorul serviciilor, care reprezintă circa 70% din cea mai mare economie a lumii, a scăzut mai adânc în teritoriul contracţiei la 39,8 puncte în martie de la 49,4 în februarie. PMI-ul compozit ce include şi sectorul manufacturier a indicat de asemenea contracţie generală cu o valoare de 40,9 puncte, în scădere de la 49,6 puncte luna precedentă.

"Sondajul indică faptul că economia s-a contractat la o rată anualizată apropiată de 5% în martie, dar cu mai multe măsuri aplicate pentru a lupta cu focarul de virus acest declin probabil va fi eclipsat de ceea ce vom vedea în al doilea trimestru", a comentat datele Williamson, economistul şef al IHS Markit.

"Din ce în ce mai multe afaceri non-esenţiale sunt forţate să se închidă, unele intră în faliment, iar închiderea activităţilor duce la o reducere vastă a cheltuielilor consumatorilor", adaugă el.

Un alt sondaj PMI realizat de Institute for Supply Management (ISM) a pictat o imagine puţin diferită sugerând că activitatea în servicii doar a încetinit, economiştii fiind totuşi de părere că situaţia reală este totuşi una mult mai negativă. PMI-ul ISM pentru servicii a coborât la 52,5 puncte în martie de la o valoare de 57,3 în februarie.

În condiţiile în care activitatea economică aproape s-a închis complet, companiile americane au început să folosească linii de credit şi au scos aproape 200 de miliarde de dolari din bănci pentru a se finanţa, spre deosebire de 25 de miliarde de dolari/lună în mod normal.

Totodată, coronavirusul a adus cel mai mare şoc de pe piaţa muncii din istorie şi la încheierea forţată a celei mai lungi perioade de creştere a locurilor de muncă din Statele Unite, de 113 luni, economia pierzând 701.000 de locuri de muncă în martie, confirmând că economia se află în recesiune. Analiştii atrag atenţia că rata şomajului în SUA creşte cu 0,5% (!) în fiecare zi, în timp ce pe parcursul revenirii din deceniul trecut aceasta s-a redus într-o măsură similară în fiecare an.

Pentru acest an, Bank of America Merryll Lynch (BofAML), cea mai mare bancă americană după active, estimează o contracţie de -10,4% a PIB, mai mult decât dublu faţă de contracţia economică din 2008 Marii Recesiuni. Scăderea generală cauzată de Covid-19 se prefigurează astfel să fie cel mai mare şoc economic pentru economia americană din anii 1930 încoace.

• Contracţia pe zona de servicii se adânceşte în China, dar şocul îşi pierde din intensitate

Sectorul de servicii din China, echivalentul a 60% din economie, s-a chinuit, de asemenea, să-şi revină pe picioare în luna martie după o lună brutală de închidere a activităţilor economice şi restricţii fără precedent în februarie.

Companiile din servicii au efectuat concedieri în cel mai abrupt ritm de când se fac astfel de măsurători în martie în contextul în care comenzile s-au prăbuşit pentru a doua lună consecutiv, iar firmele au purces să-şi reducă costurile de operare. Comenzile la export au continuat să se plaseze mult sub potenţial în condiţiile în care mai multe ţări partenere de comerţ au impus propriile măsuri restrictive asupra populaţiilor pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

Indicele PMI al Caixin/Markit pentru sectorul de servicii chinez - care se concentrează pe firmele de mici dimensiuni - a arătat o continuare a deteriorării activităţii, înregistrând o valoare de 43 de puncte de la un minim istoric de 26,5 puncte în februarie, creştere ce indică măcar că intensitatea şocului a fost mai mică decât în luna precendentă. Însă activitatea comercială din serviciile chineze au rămas în teritoriul contracţiei, care s-a accentuat, cu a doua cea mai slabă citire de la startul sondajului lunar în 2005.

Sectorul de servicii este un generator important de locuri de muncă în China, reprezentând circa 60% din economie, iar sondajul adaugă la temerile că firmele mici şi mjilocii vor avea o recuperare mai dificilă şi mai de durată în contextul în care acestea sunt dependente de cererea şi încrederea consumatorilor locali, spre deosebire de fabricile chineze care au reînceput deja producţia într-un ritm mai scăzut. Multe companii de servicii sunt companii mici, private, care au mai puţin cash pentru a trece peste criza actuală dacă aceasta se prelungeşte decât firmele mari deţinute de statul chinez.

Economia chineză se îndreaptă astfel către prima contracţie din ultimii 30 de ani, în ciuda faptului că unele restaurante, mall-uri şi cinematografe au început să se redeschidă pe fondul relaxării restricţiilor. Autorităţile de la Beijing şi cele locale au început însă să avertizeze că e posibil un al doilea val de infecţii şi îi sfătuiesc pe chinezi să evite adunările mari de persoane.

Deşi China este prima ţară care a pus sub control ritmul noilor infecţii cu coronavirus, şcolile în majoritatea regiunilor rămân închise, iar unele oraşe şi regiuni, inclusiv un judeţ din provincia centrală din Henan, au introdus noi măsuri de carantină după apariţia unor noi cazuri.

"Activitatea serviciilor a rămas sub o presiune uriaşă şi a continuat să se micşoreze semnificativ pe fondul restricţiilor de limitare a epidemiei de coronavirus", comentează datele Zhengsheng Zhong, directorul de analiză macroeconomică de la CEBM Group într-o notă care însoţeşte comunicatul PMI Caixin.

Companiile din sector au redus preţurile pentru a patra lună consecutiv pentru a majora vânzările şi au rămas puternic pesimiste şi îngrijorate în ceea ce priveşte durata crizei. "Recuperarea activităţii economice a rămas limitată în martie, deşi epidemia internă a fost pusă sub control", spune Zhong.

Banca centrală chineză (PBOC) a decis vineri să reducă cu 100 de puncte de bază rata rezervelor obligatorii pentru bănci eliberând circa 46 miliarde de dolari în potenţiale împrumuturi către economie. "Răspunsul PBOC la criză pare să semene mai degrabă cu o cârpeală. O cârpeală semnificativă fără îndoială, dar deloc asemănătoare cu intevenţiile masive făcute de Fed, BCE, BofE... Dovezi suplimentare că putinţa Beijingului pentru stimuli mari este mult mai constrânsă decât în 2008", comentează şi Adam Tooze, profesor de istorie economică la Universitatea Columbia din Statele Unite.

Prudenţa PBOC vine şi dintr-o serie de teste de stres aplicate băncilor din China anul trecut care au sugerat că dacă "creşterea economică încetineşte la 4,15%, 17 din 30 din băncile majore ar pica testele", arată Bloomberg.

În timp ce autorităţile locale din China au început să împartă vouchere în valoare de milioane de dolari gospodăriilor pentru a stimula consumul, o tactică adoptată şi de SUA care nu a fost încă implementată însă, PMI-ul compozit ce include atât serviciile cât şi industria prelucrătoare chineză a urcat la 46,7 puncte de la o valoare negativă record de 27,5 puncte în februarie, însă a rămas în teritoriul contracţiei, ceea ce indică o contracţie suplimentară a afacerilor după prăbuşirea activităţii din februarie.

"Sunt semne de daune (economice) durabile", notează şi analiştii Societe Generale.