RAPORT AL INSTITUTULUI PENTRU POLITICI PUBLICE Peste 60% dintre parlamentari sînt implicaţi în diverse afaceri

• Reprezentanţii IPP susţin că 11 parlamentari sînt în conflict de interese

Legea anti-corupţie nu reuşeşte să îmbu-nă-tăţească sau să prevină faptele de corupţie, după un an de la adoptarea sa, din cauză că nu conţine sancţiuni ferme, potrivit rapoartelor de monitorizare prezentate, ieri, de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Cele două studii sînt axate pe conflictele de interese în care se află unii parlamentari şi pe activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor de pe lîngă Curţile de Apel. Ambele rapoarte arată că diferenţele dintre prevederile legii şi aplicarea acesteia sînt foarte grave şi anulează orice efect pozitiv al reglementărilor.

Conform declaraţiilor de interese, IPP a stabilit că 11 parlamentari deţin funcţii incompatibile cu cea de demnitar, şi anume senatorii Dan Avram (PNL), Triţă Făniţă (PSD), Viorel Pană (PSD) şi deputaţii Istvan Antal (UDMR), Iosif Armaş (PSD), Viorel Georghiu (PSD), Ilie Neacşu (PSD), Francisc Pecsi (UDMR), Eugen Pleşa (PRM), Nicu Spiridon (PSD) şi Iuliu Vida (UDMR). Directorul IPP, Violeta Bau, a precizat că "definiţia oferită de lege pentru conflictul de interese este extrem de îngustă şi neeuropeană, lipsind instrucţiunile ferme de completare a declaraţiilor şi un mecanism clar de sancţionare a nerespectării legii". IPP a descoperit că 61% dintre parlamentari, au calitatea de asociat sau acţionar într-o societate comercială. Institutul arată că 156 dintre aceştia sînt membrii PSD, 43 sînt înscrişi în PRM şi 27 în PNL.

Rapoartele amintite critică şi activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor. Din documente reiese că, în 4 din cele 16 comisii, membrii nu au fost înlocuiti imediat după expirarea mandatului de 3 ani, iar în 3 cazuri, componenţa comisiilor nu a suferit o modificare semnificativă în decurs de şapte ani. Reprezentantul CRJ, Radu Nicolae, a afirmat că "activitatea comisiilor denotă fie că sesizările pe care acestea le-au primit sînt nefondate, fie că nu au pîrghiile necesare şi determinarea de a lupta împotriva corupţiei". Studiile CJP arată că numai 7% din aceste sesizări au fost trimise spre judecare Curţii de Apel şi doar 6% dintre ordonaţele de clasare au fost publicate în Monitorul Oficial.