Dezvoltarea vaccinurilor şi a sprijinului monetar, fiscal şi financiar fără precedent, inclusiv alocarea istorică de către FMI a dreptului special general de tragere (DST) de aproximativ 650 de miliarde de dolari, au făcut posibilă o redresare globală. Însă, invazia Ucrainei de către Rusia a afectat această redresare, întorcând grav perspectivele economice globale, arată raportul anual al FMI.
Potrivit sursei citate, riscurile economice au crescut brusc. Tensiunile geopolitice şi sociale au escaladat pe măsură ce sărăcia şi inegalitatea au crescut.
Inflaţia în multe ţări a crescut brusc, alimentată de o combinaţie de creştere a preţurilor la energie, alimente şi mărfuri, lipsa forţei de muncă şi întreruperile aprovizionării. Datoria publică şi privată a atins noi cote maxime. Cu un spaţiu fiscal mai limitat, ţările se vor confrunta cu compromisuri politice din ce în ce mai dificile, pe măsură ce abordează creşterea inflaţiei, riscurile macrofinanciare sporite şi încetinirea creşterii. Economiile de pieţe emergente şi în curs de dezvoltare cu împrumuturi mari în valută şi nevoi de finanţare externă vor trebui, de asemenea, să se pregătească pentru posibile turbulenţe pe pieţele financiare, pe măsură ce poziţia de politică monetară în economiile avansate se va înăspri, precizează sursa citată.
Chiar dacă factorii de decizie se concentrează pe atenuarea impactului războiului din Ucraina şi al pandemiei, lumea se confruntă, de asemenea, cu forţe radicale ale schimbării pe termen lung, inclusiv cele din efectele schimbărilor climatice şi ale revoluţiei digitale. Impactul acestor forţe se va manifesta în mod inevitabil în balanţa de plăţi a ţărilor individuale, făcând reformele structurale şi îmbunătăţirile cadrelor de politici cu atât mai importante pentru consolidarea rezilienţei şi realizarea unei creşteri favorabile incluziunii pe termen lung.
Provocările economice de astăzi - de la pandemie şi răspândirea războiului până la schimbările climatice şi digitalizarea - dezvăluie liniile economice şi geopolitice ale sistemului economic şi financiar global. Având în vedere că multe ţări probabil vor avea nevoie de asistenţă financiară, a devenit din ce în ce mai esenţial să se menţină o reţea de siguranţă financiară globală fiabilă, cu FMI în centrul său. Pentru a-şi sprijini mai bine membrii în aceste vremuri dificile, FMI îşi revizuieşte consilierea în materie de politici, activităţile de creditare şi consolidarea capacităţilor, inclusiv prin înfiinţarea Trustului pentru Rezilienţă şi Durabilitate în aprilie 2022, se mai arată în raport.
"Pe parcursul ultimului an, pandemia în curs a continuat să genereze o taxă enormă de sănătate şi socioeconomic, afectând vieţile şi mijloacele de trai pretutindeni. În mijlocul redresării în curs de dezvoltare, lumea se confruntă cu un al doilea şoc fără precedent: invadarea Ucrainei de către Rusia. Milioane de refugiaţi au fugit de lupte. Alte milioane rămân strămutate în interior.
Consecinţele economice continuă să reverbereze. Creşterea preţurilor la alimente şi energie şi inflaţia mai largă îi afectează cel mai puternic pe cei mai vulnerabili, la fel cum datoriile mari şi condiţiile financiare globale înăsprite fac şi mai dificil pentru guverne să le susţină. În plus, există un risc mult crescut ca lumea să se fragmenteze în blocuri geopolitice şi economice care ar putea inversa decenii de câştiguri în nivelul de trai. Şi nu există niciun buton de pauză pentru criza climatică în timp ce ne confruntăm cu aceste alte crize", a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2022, 10:21)
FMI in loc sa faca constatari destepte,
ar trebui sa arate cauzele reale care genereaza
criza si sa creioneze solutii realiste