Raport CE: Reducerea vulnerabilităţii veniturilor fiscale trebuie să fie o prioritate a guvernului de la Bucureşti

În ciuda unor îmbunătăţiri, ţara noastră se confruntă în continuare cu vulnerabilitatea veniturilor fiscale, iar deficitele bugetare mari şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile pre-pandemie, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri, arată Comisia Europeană în raportul publicat ieri, pentru România, cu privire la dezechilibrele macro-economice.

Oficialii de la Bruxelles notează că, deşi la finalul anului 2023, s-au înregistrat progrese în reducerea deficitului de cont curent, prin prisma înăspririi politicii monetare şi a reducerii consumului, riscurile rămân ridicate în următorii ani, din cauza politicilor fiscale neschimbate.

În analiza făcută asupra dezechilibrelor macro-economice, Comisia Europeană arată că problema principală privind nivelul ridicat al deficitului de cont curent este deficitul fiscal subiacent, care nu a fost corectat suficient în ultimii ani. Funcţionarii de la Bruxelles susţin că persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate poate duce la creşterea îndatorării externe şi creşterea dependenţei ţării noastre de sursele externe de finanţare, ceea ce ar reprezenta o vulnerabilitate majoră pentru investitori, dar şi pentru eventuale şocuri externe.

De aceea, Comisia Europeană recomandă autorităţilor de la Bucureşti să realizeze un program strict şi credibil de consolidare fiscală, care să ducă la atenuarea riscurilor privind stabilitatea economică. În acest sens, în concluziile analizei efectuate, experţii europeni arată că este necesar ca autorităţile de la Bucureşti să implementeze întocmai toate reformele fiscal-structurale asumate prin PNRR şi în special cele care vizează majorarea veniturilor bugetare şi o execuţie bugetară mai strictă comparativ cu ultimii ani.

"Un progres în privinţa consolidării fiscale ar duce la protejarea stabilităţii macroeconomice şi ar permite o relaxare treptată a politicii monetare, iar în paralel sunt necesare eforturi pentru a menţine competitivitatea costurilor, inclusiv printr-un mecanism de stabilire a salariului minim care să fie ajustat în concordanţă cu evoluţia productivităţii", se precizează în documentul citat.

Stabilirea salariului minim este o procedură delicată, care are drept obiectiv realizarea unui echilibru între obiective care uneori sunt opuse şi, de aceea, sfaturile experţilor îi pot ajuta pe decidenţi în acest proces, se spune într-un capitol separat al analizei efectuată de Comisia Europeană, funcţionarii de la Bruxelles afirmând că majorarea salariului minim este decisă de Guvern în mod discreţionar.

Raportul citat arată: "Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară".

Experţii europeni precizează că anul trecut guvernările Ciucă şi Ciolacu au majorat salariul minim cu 32% (decembrie 2023 comparativ cu decembrie 2022), ceea ce a dus la o creştere de aproximativ 15% în salariul nominal mediu. În comparaţie cu rata anuală a inflaţiei, această majorare se traduce printr-o apreciere a salariului real de aproape 5%, evoluţie ce depăşeşte productivitatea, afirmă funcţionarii Comisiei Europene.

Comisia Europeană precizează că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. Pe de o parte, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii. Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii şi să îmbunătăţească bunăstarea muncitorilor aflaţi la capătul de jos al distribuţiei veniturilor şi, în acelaşi timp, să reducă inegalităţile.

"În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile şi acoperă numai persoanele angajate", subliniază Executivul comunitar.

Analiza atrage atenţia că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra gradului de ocupare. În unele situaţii, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puţin productivi angajaţi. Există de asemenea riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-şi îmbunătăţi competenţele.

La nivel macro, majorări mari ale salariului minim ar putea contribui la deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbţie crescută, iar în timp prin pierderi la capitolul competitivitate a costurilor.

În analiza efectuată de Comisia Europeană se mai arată că, prin prisma indicatorilor de guvernare, ţara noastră are performanţe mai slabe decât celelalte state membre ale UE, cu privire la eficacitatea şi calitatea reglementării, controlul corupţiei şi statul de drept, inclusiv funcţionarea sistemul judiciar şi protejarea drepturului de proprietate. Citând cel mai recent studiu economic cu privire la ţara noastră realizat de OCDE, experţii Comisiei Europene reţin că mediul de afaceri este încă împovărat de un sistem complex privind acordarea autorizaţiilor şi licenţelor necesare, precum şi de obstacole privind desfăşurarea activităţilor în anumite sectoare economice.

În raportul Comisiei Europene se precizează: "Alocarea eficientă pentru creşterea resurselor şi productivităţii muncii sunt împiedicate de prezenţa semnificativă a întreprinderilor de stat cu performanţe scăzute. Mediul fiscal volatil şi ineficienţa procedurilor de insolvenţă blochează investiţiile (...), care sunt blocate şi de starea actuală a infrastructurii de transport, de lipsa muncitorilor calificaţi, de nivelul scăzut de digitalizare, de competenţe IT slabe şi de accesul dificil la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru start-up-urilor inovatoare".

Singurul sector de activitate performant din analiza efectuată de Comisia Europeană este sectorul bancar. Exeperţii Executivului comunitar constată că sectorul bancar românesc este bine capitalizat, lichid şi profitabil. Potrivit datelor din raport, rata de adecvare a capitalului a fost de 21,6% în trimestrul III al anului trecut, cu mult peste pragul minim recomandat şi media UE, iar rentabilitatea a atins cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani, cu o rentabilitate a capitalurilor proprii de 18,3% în trimestrul III din 2023, aproape dublu faţă de media UE. Analiştii Comisiei Europene mai arată că rata creditelor neperformante la nivelul întregului sistem bancar românesc a fost de 2,7% în trimestrul III al anului trecut şi că raportul datoria gospodăriilor/PIB a fost de 12,5% în 2023, cel mai scăzut din UE.