Managementul practicat în ţara noastră este considerat inferior celui european, în ceea ce priveşte calitatea şi eficacitatea (39,62%), arată un raport de cercetare bazat pe chestionarea a 676 de specialişti privind starea de sănătate a managementului din România în 2018, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR, a precizat: "Pes-te 50% din managerii de la noi spun că nu sunt capabili să facă faţă situaţiilor actuale complexe din economie. De asemenea, principalul punct forte al managementului naţional, practicat în România, potrivit evaluărilor tuturor respondenţilor, vizează centrarea pe obţinerea de performanţe (35,02%), pe ultimul loc în clasament situându-se gradul ridicat de creativitate şi inovare (17,05%). Pe de altă parte, printre principalele puncte slab se numără capacitatea redusă de a motiva salariaţii din organizaţie (34,01%) şi nefocalizarea pe priorităţi - 30,36%".
Potrivit raportului citat, priorităţile manageriale pe termen lung, la nivel microeconomic ţin de: concentrarea pe dezvoltarea unor branduri puternice; identificarea de noi pieţe, în special cu capacitate de absorbţie mare, pentru exportul produselor româneşti (România a neglijat pieţe mari, precum China sau India); inovare şi transfer tehnologic; pregătirea resursei umane.
Nu în ultimul rând, domnul Nicoles-cu a mai menţionat că amplificările pensiilor sunt nesustenabile şi nu fac decât să crească deficitul la bugetul statului şi inflaţia, adăugând: "Sunt nişte măsuri falimentare. Indiferent cine va rămâne la guvernare, va trebui să renunţe la aşa ceva, în perioada următoare, pentru că economia românească nu le poate susţine".
Conform domniei sale, peste 80% din volumul datoriilor se află în firme unde salariile sunt ca în occident, dar performanţele şi productivitatea ca în România, iar noi nu putem să amnis-tiem salarii mărite fără performanţe şi productivitate.
Patronatul Detectivilor Particulari din România (PDPR) a devenit, începând de ieri, membru al CNIPMMR, au anunţat Constantin Sîrbu, preşedintele PDPR şi reprezentanţii Consiliului IMM-urilor.
Domnul Sîrbu a precizat că PDPR îşi doreşte modificarea şi adaptarea legii care reglementează activitatea detectivilor particulari din România la normele europene, precizând că alte ţări sunt mult mai dezvoltate decât noi în acest domeniu.
Domnia sa a declarat, ieri: "Noi ne chinuim de câţiva ani să-i găsim pe acei parlamentari cu care să lucrăm la schimbarea Legea 329/2003, trebuie adaptată la condiţiile europene. PDPR este membră a Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Detectivi din Europa şi 14 societăţi din patronat sunt în Asociaţia Mondială a Detectivilor Particulari care este înfiinţată în 1925. De la 1 septembrie, actualul nostru vicepreşedinte, Dan Rusu, va fi preşedinte al Asociaţiei Mondiale a Detectivilor Particulari".
Patronatul a fost înfiinţat în 2010, la iniţiativa a 17 societăţi comerciale, iar în prezent numără în jur de 50 de societăţi şi cabinete individuale, a conchis Cons-tantin Sîrbu.