RAPORT DEZAMĂGITOR Economia americană a creat doar 266.000 de locuri de muncă în aprilie

Economia Statelor Unite, prima a lumii cu o pondere de 24% în PIB-ul global, a creat doar 266.000 de locuri de muncă în luna aprilie, iar numărul noilor angajări din martie a fost revizuit negativ cu 146.000 la 770.000, potrivit datelor publicate vineri de Departamentul Muncii. Conform raportului, climatul din piaţa forţei de muncă a continuat tendinţa de ameliorare - inclusiv după cele 468.000 de locuri de muncă create în februarie -, însă ritmul din aprilie a fost cu mult sub aşteptările economiştilor de pe Wall Street.

Doar 2 din 79 analişti americani estimau un număr al noilor angajări sub 800.000 pentru aprilie, iar consensul era pentru 978.000 de noi locuri de muncă, o ratare istorică de estimare. Diferenţa dintre locurile de muncă nou create aşteptate şi cele reale a fost de altfel efectiv cea mai mare din istorie şi indică nu doar faptul că teoria supraîncălzirii economiei este relevantă doar pe Wall Street, ci şi că există ceva posibile probleme structurale în economia americană în privinţa ofertei din piaţa muncii în condiţiile în care companiile continuă să caute angajaţi şi să ofere salarii mai mari. O parte din economiştii americani indică de asemenea faptul că unii angajaţi nu sunt dispuşi să se întoarcă în piaţa muncii atâta timp cât pot primi în continuare ajutoare de şomaj până în luna septembrie.

Raportul a generat un raliu modest în piaţa de obligaţiuni, randamentul pe 10 ani din SUA scăzând uşor la 1,53% la debutul şedinţei de tranzacţionare de pe Wall Street. În acelaşi timp, raportul a generat iniţial intrări în companiile growth de tehnologie şi ceva vânzări în companiile industriale. Cu toate acestea, atât indicele Dow Jones cât şi referinţa S&P 500 au înregistrat recorduri istorice pe parcursul şedinţei bursiere de vineri în condiţiile unor noi intrări de lichiditate.

În aprilie au fost totuşi 331.000 de angajări numai în sectorul ospitalier şi de divertisment, angajări ce reflectă relaxarea restricţiilor din ultimele două luni şi a succesul campaniei de vaccinare. Alte 48.000 de angajări au avut loc în aprilie în sectorul public şi 19.000 în cel financiar. Pe de altă parte, în retail au fost reduse 15.000 de locuri de muncă, în producţia de bunuri minusul este de 16.000, în industria manufacturieră -18.000, iar în comerţ şi transporturi au fost operate 81.000 de concedieri. Mai multe concedieri au fost şi în sectoarele de muncă temporară, unde au fost eliminate 111.000 de locuri de muncă.

Câştigul salarial orar din SUA a crescut în ritm lunar cu 0,7% de la o scădere lunară de 0,1% în martie. Numărul orelor lucrate săptămânal a crescut la 35 de la 34,9 în martie. Nivelul populaţiei ocupate a urcat foarte puţin la 61,7% de la 61,5%, în timp ce rata şomajului a urcat la 6,1% de la 6,0% în martie. Analiştii estimau o scădere la 5,8%. Sectorul ospitalier şi de divertisment a adăugat 950.000 de locuri de muncă în ultimele 3 luni, însă minusul comparativ cu nivelul pre-pandemie rămâne masiv la 2,8 milioane de locuri de muncă.

Neel Kashkari, preşedintele ramurii din Minneapolis a Federal Reserve (Fed), a declarat pentru Bloomberg că raportul dovedeşte necesitatea menţinerii politicii monetare acomodative a Fed pentru perioada următoare.

"Sunt foarte mulţumit de politica noastră. Trebuie să ne întoarcem la o ocupare integrală a forţei de muncă ca să normalizăm politica monetară, nu doar să estimăm că ne întoarcem", a afirmat Kashkari.

Rick Rieder, chief investment officer-ul de la gigantul de investiţii Blackrock, a afirmat la rândul său vineri că "interpretarea (raportului) este că Fed-ul poate să menţină politica actuală pentru mai mult timp, chiar dacă nu ar trebui să o facă".

"Deci vom fi într-un regim cu dobânzi scăzute pentru ceva mai mult timp", a spus Rieder.

Raportul a confirmat într-adevăr poziţia Fed-ului care a insistat în ultimele săptămâni că creşterea inflaţiei din ultima perioadă va fi tranzitorie - mai puţini angajaţi înseamnă mai puţin consum şi presiuni pe preţuri mai mici.

Şansele au crescut de altfel ca Fed-ul să-şi menţină pe o perioadă mai îndelungată programul lunar de achiziţii de active (120 de miliarde de dolari), iar aşteptările ca banca centrală a SUA să majoreze dobânzile s-au mutat deja mai departe în viitor, unde la mijlocul lui 2023. Înainte de raportul de vineri, piaţa americană anticipa o primă majorare de la nivelul actual de 0,00-0,25% anul viitor.0

Economia americană încă mai are de recuperat peste 8 milioane de locuri de muncă pierdute în urma crizei sanitare şi economice Covid-19, un nivel similar cu cel de la vârful recesiunii ce a urmat crizei financiare din 2008. Unii economişti americani, inclusiv de la nivelul Fed, arată chiar că rata şomajului reală din SUA este mai apropiată de 9%. Consumul reprezintă circa 70% din economia americană, de aici provenind şi importanţa pieţei muncii pentru economie şi pentru deciziile Fed. De menţionat că revenirea complete a pieţei muncii din SUA la o ocupare integrală, după recesiunea din 2009-2010, a durat undeva la 8-9 ani.