RAPORT FAVORABIL PENTRU ŢARA NOASTRĂ CE ne vrea în Schengen; Consiliul JAI - factor decizional

Colegiul comisarilor europeni a decis ieri că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de aquis-ul comunitar pentru a fi primite în spaţiul Schengen şi solicită Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene să concretizeze acest lucru în şedinţa din 8 decembrie 2022.

"De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcţionare a spaţiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei şi, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecinţele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deşi cele trei ţări sunt deja parţial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate şi, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenenţa la spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spaţiului Schengen este o cerinţă pentru aceste state membre şi, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condiţiile. Un spaţiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură - prin protecţia consolidată a frontierelor noastre externe comune şi prin cooperarea poliţienească eficientă - mai prosperă - prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor între persoane şi întreprinderi - şi mai atractivă - prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne", se arată în documentul adoptat de Colegiul comisarilor europeni.

În ceea ce priveşte ţara noastră, textul citat precizează: "România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate şi solidă, inclusiv supravegherea frontierelor şi controale sistematice la frontieră, precum şi de cooperare poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de informaţii Schengen este bine pus la punct. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională cu respectarea principiului nereturnării".

Documentul aminteşte şi despre recenta misiune voluntară de anchetă efecuată de Comisia Europeană în urmă cu o lună, misiune a cărei concluzie a fost că ţara noastră "a consolidat în mod substanţial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale".

Imediat după decizia respectivă, Ylva Johannson, comisar european pentru Afaceri Interne, a susţinut într-o conferinţă de presă că nu există nicio legătură între implementarea recomandărilor incluse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la spaţiul Schengen, fiind în realitate vorba despre două lucruri diferite.

"România îndeplineşte aquis-ul comunitar pentru aderarea la spaţiul Schengen, iar în ceea ce priveşte respectarea principiului statului de drept, Comisia Europeană are acum un alt mecanism pentru toate statele membre, care este mai puternic decât MCV-ul. Este vorba despre Mecanismul privind Rule of Law, în cadrul căruia sunt verificate toate statele membre ale Uniunii, şi în care Comisia face recomandări pentru îndreptarea unor situaţii. În ceea ce priveşte implementarea recomandărilor din MCV, vă pot spune că România şi Bulgaria au făcut paşi uriaşi în ultimul timp", a declarat Ylva Johannson, răspunzând la o întrebare privind faptul că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legile justiţiei înaintea emiterii Opiniei Comisiei de la Veneţia (n.red. - care nu este un organism al Uniunii Europene, ci al Consiliului Europei).

Comisarul european pentru afaceri interne a precizat însă că aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen este o decizie unanimă pe care trebuie să o ia Consiliul JAI în 8 decembrie şi că este datoria preşedinţiei cehe a Consiliului Uniunii Europene să gestioneze situaţia pentru a obţine acest vot unanim.

Chestionată în legătură cu faptul că unii dintre parlamentarii ţării sale, Suedia, au solicitat ca România să nu fie primită în Schengen, Ylva Johannson a spus: "În cadrul comisiei voluntare de anchetă care s-a deplasat în România în luna octombrie, Suedia a avut doi experţi: unul de la Poliţie şi unul de la Comisia de Imigrare care au verificat la faţa locului ultimele aspecte, şi ambii au fost de acord cu concluziile favorabile ale raportului de evaluare. (...)

Suntem aici pentru a răspunde tuturor solicitărilor statelor membre înainte de luarea deciziei de aderare".

Decizia Comisiei Europene a găsit clasa politică de la Bucureşti împărţită de promulgarea legilor Justiţiei de către preşedintele Klaus Iohannis. Cu toate acestea, eurodeputatul Siegfried Mureşan (PNL,vicepreşedinte al PPE) a arătat pe pagina oficială de Facebook: "Comisia Europeană a publicat astăzi concluziile misiunii de evaluare Schengen ce a avut loc luna trecută în ţara noastră. Conform concluziilor, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice să intre în Schengen. Îndeplinim aceste condiţii de mai bine de 11 ani. Concluziile misiunii sunt foarte importante deoarece ele vin să clarifice ultimele reţineri cu privire la pregătirea României de aderare la spaţiul Schengen. În urma concluziilor misiunii de evaluare, aceste reţineri nu ar trebui să mai existe. De aceea, în baza evaluării Comisiei, cerem Consiliului Uniunii Europene să aprobe cât mai repede integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen. (...) Locul României este în Schengen. Uniunea Europeană şi zona Schengen sunt mai sigure cu România în interiorul spaţiului de liberă circulaţie decât în afara lui".

Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a punctat şi el momentul afirmând că ţara noastră este cu un pas mai aproape de spaţiul Schengen.

"Comisia Europeană a confirmat astăzi că ţara noastră şi-a făcut temele şi îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen. Este o schimbare de paradigmă. Pentru prima dată, s-a auzit peste hotare mai mult vocea celor care susţin România, decât a celor care o denigrează în permanenţă făcând nişte jocuri politice foarte mici. Toţi responsabilii din statul român au înţeles importanţa momentului şi au acţionat pe o singură voce. Am şi o bucurie personală pentru că, în plan politic, am reuşit ca în Parlamentul European, grupul social-democraţilor europeni să fie singurul care a votat în unanimitate pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Sunt convins că familia noastră politică europeană va fi alături de noi până la capăt. Invit şi reprezentanţii altor partide politice să lase trăncăneala şi să facă măcar în al 12-lea ceas ceva pentru ţara lor. De exemplu, să îşi convingă colegii din familia politică din care fac parte să voteze pentru aderarea României la Schengen", a declarat Marcel Ciolacu.

La rândul său, Lucian Bode, cel care se află în fruntea Ministerului de Interne, minister ce a implementat aquis-ul comunitar privind protecţia şi paza frontierelor Uniunii Europene a spus:

"Documentul prezentat astăzi de către Comisia Europeană conţine în anexă raportul misiunii de constatare a îndeplinirii acquis-ului Schengen, desfăşurată în România în perioada 9-12 octombrie. Concluziile raportului sunt pozitive şi arată că sunt întrunite toate condiţiile tehnice pentru ca România să devină cât mai curând membră a spaţiului Schengen. Potrivit raportului, România este un exemplu de bune practici la nivel european în privinţa aplicării legislaţiei Schengen. Experţii UE au subliniat în concluziile raportului faptul că România continuă să îndeplinească acquis-ul Schengen".

Şi Dacian Cioloş, preşedintele REPER, a comentat decizia de ieri a Comisiei Europene: "În decembrie, înainte de întoarcerea românilor acasă de sărbători, România ar trebui să fie deja în Schengen. După ce acum câteva săptămâni Parlamentul European şi-a arătat sprijinul printr-un vot copleşitor în favoarea intrării ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie, azi Comisia Europeană - prin comisara Ylva Johansson - a spulberat orice întrebări cu privire la pregătirea tehnică a României de a proteja graniţele Uniunii Europene. Din acest moment, Guvernul României nu are voie să rateze această fereastră de oportunitate pentru cetăţenii români şi antreprenorii noştri şi sper că există discuţii intense cu toate statele care încă ezită - din motive politice interne - să confirme că vor da un vot pozitiv în Consiliu".

Singurii care nu au prezentat decizia Comisiei ca pe un lucru bun au fost cei de la USR care, atât pe pagina de Facebook a formaţiunii politice, cât şi pe pagina preşedintelui Cătălin Drulă au continuat războiul cu actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR. Dacă pe pagina USR a fost reamintită promulgarea legilor Justiţiei înainte de Opinia Comisiei de la Veneţia, pe pagina lui Cătălin Drulă prima postare, la închiderea ediţiei, era legată de contestarea la CCR a legii supraimpozitării contractelor part-time, iar a doua despre modul în care Institutul Naţional de Statistică ar manipula cifrele privind creşterea economică.

Dincolo de disputele interne, autorităţile de la Bucureşti trebuie să facă faţă în aceste zile şi "inspecţiei" trimisă de guvernul Ţărilor de Jos cu privire la stadiul îndeplinirii criteriilor necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen. Olanda nu a participat la comisia voluntară ce a fost în România în luna octombrie şi şi-a trimis proprii experţi acum, iar misiunea acestora în ţara noastră se va încheia la finalul acestei săptămâni. Experţii olandezi verifică modalitatea de acordare a vizelor, protecţia datelor şi schimbul de informaţii dintre autorităţile române şi cele din restul statelor membre UE, lucru menţionat în conferinţa de presă de ieri şi de Ylva Johannson, comisarul european pentru Afaceri Interne.

Spaţiul Schengen este cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, la care participă în prezent 22 de ţări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia), precum şi 4 ţări asociate din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein). Irlanda menţine o clauză de neparticipare privind eliminarea controalelor la frontierele interne. Ţările care doresc să adere la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-o serie de evaluări. Odată ce misiunile de evaluare confirmă că statul membru este pregătit să adere la spaţiul fără controale la frontierele interne, este necesară o aprobare unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică integral acquis-ul Schengen. Parlamentul European trebuie, de asemenea, să îşi dea acordul. La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a emis un aviz pozitiv cu privire la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croaţia. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care invită Consiliul să permită României şi Bulgariei să adere la spaţiul Schengen.

Chestiunea aderării României şi Bulgariei ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022. Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen trebuie luată cu unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie.