RAPORT FOA Pescuitul românesc la Marea Neagră, în moarte clinică

Cu o activitate de pescuit foarte dezvoltată înainte de anul 1990, ţara noastră a ajuns, în numai 32 de ani, să nu mai reprezinte nimic la nivel global în privinţa pescuitului oceanic şi să fie în moartea clinică în privinţa pescuitului la Marea Neagră. Datele raportului întocmit în acest an de Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură (FOA) din cadrul Naţiunilor Unite şi de Comisia Generală pentru Pescuit în zona Mării Mediterane arată fără echivoc că România nu se află printre statele europene care îşi întinde plasele în bazinul Mării Mediterane, iar în privinţa Mării Negre deţine doar 1,2% din flota de pescuit a ţărilor riverane. Da, nu este nicio greşeală. Cu cele 130 de bărci şi traulere, ţara noastră se află pe locul al patrulea, după Turcia, Ucraina şi Bulgaria, conform raportului citat.

Din lucrarea întocmită de specialiştii ONU, mai reţinem că ţara noastră are, pentru cele 130 de ambarcaţiuni de pescuit, o capacitate totală de 1352 tone (una dintre cele mai scăzute din Europa), că 50% din aceste ambarcaţiuni au o lungime sub 20 de metri şi că vârsta medie a ambarcaţiunilor de pescuit din ţara noastră este de 18 ani, cele mai noi datând din 2017, iar cele mai vechi având 47 de ani de la prima lansare la apă. Documentul arată că, din vasele de pescuit din Marea Neagră, 59% au vechime mai mică de 25 de ani, 14% între 25 şi 30 de ani, 12% între 30 şi 35 de ani şi 15% peste 35 de ani.

Raportul menţionează că anul trecut în Marea Neagră operau 8274 de ambarcaţiuni de pescuit, cu 900 mai puţine faţă de anul 2020. Dintre acestea, 1818 de ambarcaţiuni - care aparţin Bulgariei, României, Turciei şi Ucrainei - sunt destinate pescuitului de calcan. Majoritatea vaselor au o lungime medie de 9,7 metri, capacitatea lor totală este de 8165 tone şi o putere totală a motoarelor de 105.543 KW. Din păcate pentru ţara noastră, 89% din aceste nave sau ambarcaţiuni destinate pescuitului de calcan aparţin Turciei şi Ucrainei (64% Turcia, 29% Ucraina).

Acest fapt se vede şi în topul cantităţilor de peşte recoltate de statele riverane Mării Negre, zonă maritimă în care livrările au cunoscut fluctuaţii până în anul 2020, când au fost capturate în total 416.900 de tone, o scădere faţă de perioada anterioară, scădere pusă de experţii ONU pe seama opririi temporrare activităţii în timpul stării de urgenţă instaurată în prima parte a pandemiei Covid-19, precum şi în starea de alertă, oprire peste care s-a suprapus scăderea activităţii în turism scăderea cererii de peşte în piaţă.

În topul pescuitului în Marea Neagră, media pentru perioada 2018-2020 arată Turcia pe primul loc cu 275.500 tone anual (61,8%), urmată de Georgia - 90.000 tone (20,2%), Federaţia Rusă - 54.800 tone (12,3%), Ucraina - 11.000 tone (2,5%), Bulgaria - 8300 tone (1,9%) şi România - 6500 tone (1,4%).

În top 10 al porturilor privind provenienţa vaselor de pescuit din Marea Neagră, 9 sunt din Turcia şi unul din Bulgaria. Cât priveşte cantitatea de peşte recoltată şi descărcată, în top se află Turcia cu 9 porturi şi Georgia - un port situat pe locul al doilea al clasamentului respectiv.

Raportul ne oferă şi un clasament al veniturilor anuale realizate din pescuit. Pe primul loc, se află Turcia (cu cele două flote de pescuit de la Marea Neagră şi Marea Mediterană), care a avut în 2020 venituri din pescuit de peste 358 milioane dolari, cu menţiunea că 80% din venituri sunt asigurate de pescuitul industrial. Locul al doilea era ocupat în 2020 de Georgia cu venituri de peste 6 milioane de dolari, dar în ţara respectivă vorbim numai despre pescuit industrial.

Bulgaria se află pe poziţia a treia a clasamentului cu venituri de 5,48 milioane dolari, 53% dintre acestea fiind asigurate de asociaţiile de pescari şi doar 47% de pescuitul industrial.

România ocupă pentru anul 2020 al patrulea loc la Marea Neagră în topul veniturilor din pescuit cu 3.149.845 dolari, 74% din venituri fiind asigurate de activitatea de pescuit industrial.

Starea de lucruri de mai sus se reflectă şi în numărul de angajaţi în această activitate. Cu 547 de angajaţi din care 50% în pescuitul industrial, avem cel mai mic număr de persoane în pescuitul de la Marea Neagră. Bulgaria are de trei ori mai multi angajaţi, Ucraina cu 50% mai mult, iar Turcia - care desfăşoară activitate de pescuit şi la Marea Mediterană - are de 70 de ori mai multe persoane angrenate în această industrie. Exprimat în procente, doar 0,06% din populaţia de pe coasta Mării Negre a României se ocupă de pescuit, în timp ce în Bulgaria procentul ajunge la 0,16%. În aceste condiţii, nu ar trebui să ne mai mire că peştele pe care îl găsim la ţărmul românesc al Mării Negre, în magazine, terase şi restaurante provine din Bulgaria şi Turcia şi nici preţul ridicat al acestuia, atât timp cât nu avem o flotă de pescuit la nivelul celorlator ţări riverane.

Raportul analizează şi situaţia populaţiilor de peşti din Marea Mediterană şi Marea Neagră. De exemplu, în ceea ce priveşte populaţia de la Marea Neagră, documentul întocmit de experţii ONU arată că situaţia este extrem de critică şi că este nevoie de atenuarea impactului pescuitului asupra acestei specii. Pentru protejarea sturionilor, în această perioadă se derulează la Marea Neagră un proiect pilot ale cărui trei obiective principale sunt: colectarea de informaţiilor existente despre specia respectivă, care presupune inclusiv cercetări pe mare şi programe de monitorizare; colectarea de date de la fiecare stat riveran Mării Negre cu privire la modalităţile de pescuit, unelte de pescuit şi la capturile accidentale, pentru a asigura o monitorizare adecvată şi o mai bună evaluare a capturilor accidentale; evaluarea şi cuantificarea surselor de pescuit nereglementat şi neînregistrat (pescuitul ilegal) care afectează sturionii.

În ceea ce priveşte capturarea accidenteală a cetaceelor (delfinilor) în plasele de pescuit pentru calcani, raportul FAO arată că, din păcate, nu există rezultate sistematice privind programele regionale de observare a capturii accidentale pentru delfinii care intră în porturile de la Marea Neagră.

"Au fost efectuate sondaje aeriene în Marea Neagră în 2019, pe baza Acordului privind conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona atlantică învecinată (ACCOBAMS), dar rapoartele indică faptul că există în general prea puţine informaţii explicite din punct de vedere spaţial despre capturile accidentale înregistrate sau nu, pentru a determina cu certitudine punctele fierbinţi geografice în această problemă. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu sugerează o captură accidentală mai mare de cetacee (în principal de marsuini) în nord-vestul Mării Negre, în Bulgaria, centrul Turciei şi dincolo de apele teritoriale ale României, din cauza pescuitului cu plasă a calcanului" se arată în raport.

De aceea, pentru protejarea delfinilor din Marea Neagră, în această perioadă până în anul 2024 se desfăşoară un proiect pilot privind evaluarea capturilor accidentale de cetacee în plasele de pescuit, în cadrul căruia vor fi testate măsuri pentru diminuarea acestei probleme, cum ar fi creşterea conştientizării pescarilor cu privire la necesitatea protejării delfinilor şi a găsirii altor modalităţi de pescuire a calcanului.