Raport IIF: Datoriile economiilor emergente au depăşit 100 de trilioane de dolari

Datoria globală şi-a reluat creşterea în primul trimestru din 2023, în ciuda menţinerii tendinţei de creştere a costurilor de finanţare, şi a ajuns la 304,9 trilioane de dolari, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF).

Avansul de 8,3 trilioane de dolari faţă de trimestrul precedent a fost determinat de creşterea cu 5,1 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor avansate şi de creşterea cu 3,2 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor emergente.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a scăzut cu 0,8 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 12,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 333,2% (vezi graficul 1), în condiţiile în care PIB-ul global nominal a crescut cu 2,7 trilioane de dolari faţă de T4 2022, până la circa 91,5 trilioane de dolari, un nou nivel record, determinat mai ales de creşterea accelerată a inflaţiei.

Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut cu 2,7 puncte procentuale în T1 2023, până la 383,2%, în timp ce datoria din economiile emergente a crescut cu 2,4 puncte procentuale, până la 249,4%. Creşterea poverii datoriilor la nivelul economiilor emergente a fost determinată mai ales de deprecierea monedelor naţionale în raport cu dolarul american.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o creştere trimestrială de 3,2 trilioane de dolari, până la un nou nivel record, de 100,7 trilioane de dolari, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a înregistrat o nouă creştere trimestrială, de 5,1 trilioane de dolari, după un avans de 5,7 trilioane în T4 2022, până la 204,2 trilioane de dolari (vezi graficul 2).

"Datoriile globale sunt acum mai mari cu 45 de trilioane de dolari faţă de perioada premergătoare pandemiei şi este aşteptată o creştere rapidă a acestora în continuare", se arată în raportul de la IIF, în condiţiile în care "o combinaţie de factori, precum îmbătrînirea populaţiei, creşterea costurilor din sistemul de sănătate şi necesarul de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice, pun o presiune tot mai mare asupra situaţiei financiare a guvernelor".

La nivelul economiilor dezvoltate, cele mai mari creşteri ale datoriilor s-au înregistrat în Japonia, Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, iar la nivelul economiilor emergente au fost în China, Mexic, Brazilia, India şi Turcia.

După repartizarea pe sectoare, datoriile companiilor nefinanciare şi cele guvernamentale au înregistrat cele mai mari creşteri în T1 2023, de 3 trilioane de dolari şi 2,1 trilioane, până la 91,9 trilioane de dolari, respectiv 85,7 trilioane de dolari.

Datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au crescut cu 1,4 trilioane faţă de trimestrul precedent, până la 59,7 trilioane de dolari, iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 0,8 trilioane de dolari, până la 26 de trilioane.

Creşterea trimestrială a datoriilor gospodăriilor a fost de 1,1 trilioane de dolari, până la 57,6 trilioane de dolari, echivalentul a 62% din PIB-ul global, din care 39 de trilioane de dolari reprezintă datoriile gospodăriilor din economiile dezvoltate.

Raportul de la IIF arată că economia globală trece printr-o "criză de adaptare" la un nou regim monetar, caracterizat de creşterea costurilor de finanţare şi restricţionarea lichidităţii, care pot conduce la apariţia unor probleme semnificative mai ales la nivelul băncilor mici şi mijlocii. În aceste condiţii, "este deosebit de importantă menţinerea încrederii publicului pentru asigurarea stabilităţii financiare".

Restricţionarea condiţiilor de creditare din SUA va lovi puternic mai ales firmele mici şi mijlocii, iar rezultatul va fi creşterea numărului de companii zombi, după cum mai arată raportul de la IIF, unde se estimează că "14% dintre companiile americane pot fi considerate zombi", în condiţiile în care ponderea firmelor zombi este de circa 25% în sectorul serviciilor de sănătate, 20% în sectorul tehnologic şi aproape 15% în sectorul industrial.

În ceea ce priveşte economiile emergente, raportul de la IIF evidenţiază un "apetit mai scăzut pentru datoriile în moneda locală", deoarece "reducerea diferenţialului de dobândă dintre economiile emergente şi cele dezvoltate fac mai puţin atractive datoriile în moneda locală pentru investitorii străini".

Valoarea nominală a datoriilor din economiile emergente care vor ajunge la scadenţă până la sfârşitul acestui an, obligaţiuni şi credite, este de circa 5,8 trilioane de dolari, conform datelor de la IIF. Obligaţiunile cu scadenţa în 2023 au o valoare nominală de circa 5,1 trilioane de dolari, în timp ce valoarea creditelor scadente este de circa 700 de miliarde de dolari (vezi graficul 3).

Într-un raport anterior, referitor la datoriile pieţelor de frontieră, unde este inclusă şi ţara noastră, IIF scrie că nivelul acestora a atins un nou record în 2022. Pe fondul unei creşteri anuale de circa 120 de miliarde, valoarea totală a datoriilor a ajuns la circa 3,6 trilioane de dolari, iar ponderea lor în PIB a coborât până la circa 100%, în condiţiile creşterii inflaţiei.

"Datoriile guvernelor din pieţele de frontieră au atins un nou record, de aproape 2 trilioane de dolari, iar România a înregistrat cea mai mare creştere în 2022", se mai arată în raportul cu titlul "Pregătirea pentru furtună".

Lista pieţelor de frontieră de la IIF include 42 de ţări din Europa, Africa, Asia şi America Centrală. Ţările europene incluse sunt România, Serbia şi Croaţia, iar ţările din Asia sunt fostele republici sovietice, precum şi Mongolia, Pakistan sau Bangladesh. Lista pieţelor de frontieră mai include economii din Africa, precum Tunisia, Maroc, Angola, Nigeria, Kenya sau Tanzania.

Perspectiva pentru aceste economii este foarte dificilă, deoarece "pe lângă creşterea vulnerabilităţii datoriei pe fondul majorării dobânzilor, pieţele de frontieră se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza inflaţiei ridicate, a creşterii economice slabe, a surselor limitate de finanţarea externă, a insecurităţii alimentare persistente, a dolarului american puternic şi a ameninţărilor tot mai mari cauzate de schimbările climatice şi de dezastrele naturale".

Raportul Global Debt Monitor de la IIF se încheie şi pentru T1 2023 cu un avertisment implicit referitor la aşa-numitul "sistem bancar din umbră", care "a continuat să îşi crească prezenţa în cadrul intermedierii financiare".

Ponderea "băncilor din umbră" la nivelul sistemului financiar global a depăşit 14%, conform datelor de la IIF, în condiţiile în care "cea mai mare parte a creşterii a avut loc pentru fondurile de investiţii din SUA".

Dobânzile mai ridicate "au încetinit activitatea în segmentele mai riscante ale sistemului bancar din umbră, dar ne aşteptăm ca presiunile continue asupra băncilor regionale din SUA să faciliteze extinderea continuă a pieţelor datoriilor private ca sursă alternativă de finanţare pentru firmele mijlocii", după cum mai susţin economiştii de la IIF.