Analiştii ING România, Financial Markets Research, prezintă, într-un raport remis redacţiei, temele economice principale pentru anul 2016.
"Anul 2015 a văzut cele mai mari proteste din România de la căderea comunismului, ducând la o schimbare în guvern. Politicienii au fost luaţi prin surprindere şi nu au reuşit să ofere o alternativă. Un guvern tehnocrat a fost soluţia de compromis convenită până la alegerile din 2016. În timp ce aşteptarile sunt mari, suntem de părere că guvernul se va confrunta cu provocări politice dure pe agenda sa de reforme", se arată în raportul ING.
Analiştii ING sunt de părere că Parlamentul "va continua, probabil, agenda sa populistă înaintea alegerilor (locale în iunie şi generale spre sfârşitul anului). Iniţiativele legislative ar putea include: sectorul public şi creşteri salariale minime, blocarea reformelor în administraţia publică, în educaţie şi sănătate, întârziind un program de privatizare, obstrucţionarea punerii în aplicare a principiilor de bună guvernare pentru întreprinderi de stat şi a căutării măsurilor de reducere a datoriilor pentru debitori individuali".
"Prin urmare, guvernul tehnocrat s-ar putea confrunta cu o sarcină de Sisif în accelerarea reformelor şi menţinerea deficitului bugetar sub 3,0% din PIB. Guvernul este format în mare parte din profesionişti din sectorul public cu o bună reputaţie. Sunt implicaţi, de asemenea, şi unii manageri cu experienţă în sectorul privat şi nu există îndoială cu privire la intentiile lor bune", mai arată sursa citată.
Analiiştii ING mai precizează că potenţialul de creştere economică a României este estimat la 2,5-3,0%, de către CE. "Printre măsuri am putea menţiona: creşterea eficienţei energetice într-una dintre ţările cel mai puţin eficiente din UE, stimularea natalităţii, dat fiind că populaţia este văzută să scadă cu 2,6 milioane până în 2060, în principal din cauza îmbătrânirii; reformarea educaţiei pentru a contracara tendinţele demografice negative. Indicele democraţiei EIU a (Figura 12) arată că românii au o cultură politică slabă, cu participare scăzută şi bănuim acest lucru are ceva de-a face cu administraţia nereformată. Cu toate acestea, protestele împotriva corupţiei, după tragedia care a dus la moartea a peste 60 de oameni, ar putea fi un semn de schimbare a tendinţelor ... ar putea fi aceasta România 2.0?", scrie în raport.