Raport ONU: Din 2019 încă 122 de milioane de persoane au ajuns să sufere de foame

Numărul persoanelor din întreaga lume care suferă de foame a crescut cu 122 de milioane din 2019, din cauza pandemiei şi a şocurilor climatice repetate, precum şi a conflictelor, inclusiv a războiului din Ucraina, potrivit ultimului raport privind Starea Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume [State of Food Security and Nutrition in the World (SOFI)], publicat astăzi împreună de cinci agenţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, informează un comunicat de presă, remis astăzi.

Dacă tendinţele se păstrează, obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) de a pune capăt foamei până în 2030 nu va fi atins, avertizează Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Programul Alimentar Mondial (PAM).

Ediţia din 2023 a raportului arată că între 691 şi 783 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2022, cu o medie de 735 de milioane. Acest lucru reprezintă o creştere cu 122 de milioane de persoane în comparaţie cu 2019, înainte de pandemia COVID-19.

Directorul general al FAO, QU Dongyu a transmis: "Recuperarea în urma pandemiei mondiale a fost inegală, iar războiul din Ucraina a afectat alimentaţia nutritivă şi dietele sănătoase. Aceasta este "noua normalitate' în care schimbările climatice, conflictele şi instabilitatea economică îi îndepărtează şi mai mult de siguranţă pe cei aflaţi în situaţii limită. Nu putem avea o abordare de tipul "situaţia existentă e normală"

În timp ce cifrele privind foametea la nivel mondial au stagnat între 2021 şi 2022, există multe locuri în lume care se confruntă cu crize alimentare din ce în ce mai acute. S-au observat progrese în reducerea foametei în Asia şi în America Latină, dar aceasta era încă în creştere în Asia de Vest, în Caraibe şi în toate subregiunile din Africa în 2022. Africa rămâne regiunea cea mai afectată, cu una din cinci persoane care suferă de foame pe continent, mai mult decât dublul mediei globale.

"Există semne de speranţă, unele regiuni sunt pe cale să atingă unele obiective legate de nutriţie până 2030. Dar, în general, avem nevoie de un efort global intens şi imediat pentru a recupera Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Trebuie să construim rezilienţa împotriva crizelor şi şocurilor care generează insecuritatea alimentară - de la cele legate de conflicte la cele care privesc clima, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, printr-un mesaj video în timpul lansării raportului la sediul ONU din New York.

Şefii celor cinci agenţii ONU, directorul general al FAO, QU Dongyu; preşedintele IFAD, Alvaro Lario; directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell; directorul executiv al PAM, Cindy McCain; şi directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scriu în prefaţa raportului: "Fără îndoială, atingerea ţintei Obiectivului de Dezvoltare Durabilă "Foamete zero până în 2030" reprezintă o provocare de proporţii. Într-adevăr, se estimează că aproape 600 de milioane de persoane vor suferi în continuare de foame în 2030. Principalii factori determinanţi ai insecurităţii alimentare şi ai malnutriţiei sunt "noua noastră normalitate' şi nu avem altă opţiune decât să ne dublăm eforturile pentru a transforma sistemele agroalimentare şi pentru a le valorifica în vederea atingerii ţintelor Obiectivului 2 de Dezvoltare Durabilă (ODD 2)".

Situaţia securităţii alimentare şi a nutriţiei a rămas sumbră în 2022. Raportul constată că aproximativ 29,6% din populaţia mondială, echivalentul a 2,4 miliarde de persoane, nu a avut acces constant la hrană, criteriul de măsurare fiind prevalenţa insecurităţii alimentare moderate sau severe. Dintre aceştia, aproximativ 900 de milioane de persoane se confruntau cu insecuritate alimentară severă.

Preşedintele IFAD, Alvaro Lario a precizat: "O lume fără foame este posibilă. Ne lipsesc investiţiile şi voinţa politică de a implementa soluţii la scară largă. Putem eradica foametea dacă facem din aceasta o prioritate globală. Investiţiile în micii fermieri şi în adaptarea acestora la schimbările climatice, accesul la inputuri şi tehnologii, precum şi accesul la finanţare pentru înfiinţarea de mici întreprinderi agricole pot face diferenţa. Micii producători sunt o parte a soluţiei. Sprijiniţi în mod corespunzător, aceştia pot produce mai multe alimente, pot diversifica producţia şi pot aproviziona atât pieţele urbane, cât şi pe cele rurale - furnizând în zonele rurale şi oraşele alimente nutritive şi cultivate la nivel local".

Între timp, capacitatea oamenilor de a avea acces la o alimentaţie sănătoasă s-a deteriorat în întreaga lume: peste 3,1 miliarde de persoane din lume - sau 42% - nu îşi puteau permite o alimentaţie sănătoasă în 2021. Aceasta reprezintă o creştere globală de 134 de milioane de persoane în comparaţie cu 2019.

Milioane de copii sub cinci ani continuă să sufere de malnutriţie: în 2022, 148 de milioane de copii sub cinci ani (22,3 %) aveau întârzieri în creştere, 45 de milioane (6,8 %) erau emaciaţi şi 37 de milioane (5,6 %) erau supraponderali. S-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte alăptarea exclusivă la sân, 48% dintre sugarii cu vârsta sub şase luni beneficiind de această practică, aproape de obiectivul pentru 2025. Cu toate acestea, vor fi necesare eforturi mai concertate pentru a atinge obiectivele privind malnutriţia pentru 2030.

Raportul analizează, de asemenea, urbanizarea crescută ca "megatrend" care afectează modul în care oamenii mănâncă şi ceea ce mănâncă. Având în vedere estimarea că aproape şapte din zece oameni vor locui în oraşe până în 2050, guvernele şi alte entităţi care lucrează la combaterea foametei, a insecurităţii alimentare şi a malnutriţiei trebuie să încerce să înţeleagă aceste tendinţe de urbanizare şi să le ia în considerare în elaborarea politicilor lor.

În special, conceptul simplu de diferenţă între rural şi urban nu mai este suficient pentru a înţelege modul în care urbanizarea modelează sistemele agroalimentare. Este necesară o perspectivă mai complexă a continuumului rural-urban, luând în considerare atât gradul de conectivitate pe care îl au oamenii, cât şi tipurile de conexiuni care există între zonele urbane şi rurale.Pentru prima dată, această evoluţie este documentată sistematic în unsprezece ţări. Raportul ilustrează faptul că achiziţiile de alimente sunt semnificative nu numai în rândul gospodăriilor urbane, ci şi în cadrul continuumului rural-urban, inclusiv a celor care locuiesc departe de centrele urbane. Noile constatări arată, de asemenea, cum consumul de alimente foarte procesate creşte şi în zonele periurbane şi rurale ale unor ţări.

Malnutriţia copiilor prezintă, de asemenea, specificităţi urbane şi rurale: prevalenţa retardului de creştere a copiilor este mai mare în zonele rurale (35,8%) decât în zonele urbane (22,4%). Emacierea este mai mare în zonele rurale (10,5%) decât în zonele urbane (7,7%), în timp ce supraponderabilitatea este uşor mai răspândită în zonele urbane (5,4%) comparativ cu zonele rurale (3,5%).Raportul recomandă ca, pentru a promova în mod eficient securitatea alimentară şi nutriţia, intervenţiile politice, acţiunile şi investiţiile să fie ghidate de o înţelegere cuprinzătoare a relaţiei complexe şi în schimbare dintre continuumul rural-urban şi sistemele agroalimentare. Directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell a afirmat: "Malnutriţia este o ameninţare majoră la adresa supravieţuirii, creşterii şi dezvoltării copiilor. Amploarea crizei nutriţiei necesită un răspuns mai puternic, centrat pe copii, inclusiv prioritizarea accesului la diete nutritive şi la preţuri accesibile şi la servicii de nutriţie esenţiale, protejarea copiilor şi adolescenţilor de alimentele ultraprocesate şi sărace în nutrienţi şi consolidarea lanţurilor de aprovizionare alimentare, inclusiv privind alimente fortificate şi terapeutice pentru copii".

Directorul executiv al PAM, Cindy McCain a transmis: "Foametea este în creştere, în timp ce resursele de care avem nevoie urgentă pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili sunt periculos de scăzute. În calitate de lucrători umanitari, ne confruntăm cu cea mai mare provocare pe care am văzut-o vreodată. Comunitatea mondială trebuie să acţioneze rapid, inteligent şi cu compasiune pentru a inversa tendinţa şi pentru a reduce foametea. La PAM, ne angajăm să lucrăm cu toţi partenerii noştri - vechi şi noi - pentru a crea o lume în care nimeni nu se întreabă când va avea parte de următoarea masa".

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus a precizat"Emacierea copiilor rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat şi nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte reducerea excesului de greutate la copii. Avem nevoie de politici publice, investiţii şi acţiuni specifice pentru a crea medii alimentare mai sănătoase pentru toţi".