RAPORT SEMESTRIAL ASUPRA ECONOMIEI ÎNTOCMIT DE ZIARUL BURSA O creştere cât o stagnare

Economia ţării noastre a avut o evoluţie care poate fi considerată pozitivă în primul semestru al acestui an. Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,3%, în serie brută, respectiv 0,8%, în serie ajustată sezonier, faţă de primele şase luni ale anului trecut.

Sectorul industrial, cel al construcţiilor şi cel al comerţului cu amănuntul au înregistrat creşteri uşoare, comparativ cu perioada similară a lui 2011. Domeniul energetic a reprezentat principalul motor de creştere atât pentru industrie, cât şi pentru comerţ.

Deficitul bugetar, deficitul comercial şi cel de cont curent au scăzut, ceea ce indică o ameliorare a situaţiei macroeconomice. Tensiunile politice care au început în luna iulie au atras, însă, avertismente cu privire la riscurile pe care le ridică pentru stabilitatea ţării, atât din partea unor actori interni, cât şi a unor actori externi.

Instituţiile financiare internaţionale şi-au redus previziunile cu privire la creşterea economică a ţării, pe fondul incertitudinilor care există la nivel internaţional.

Banca Naţională a României (BNR) a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, în cadrul ultimelor două şedinţe de profil din primul semestru, decizie aşteptată de către analişti. Ratele rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale au rămas nemodificate pe parcursul semestrului.

Pentru anumiţi indicatori, nu erau disponibile, la data apariţiei acestui articol, decât date aferente primelor cinci luni ale anului. Având în vedere evoluţia lunară, este puţin probabil ca, în luna iunie, să aibă loc modificări puternice ale respectivilor indicatori.

• Deficitul comercial - în scădere, pe fondul încetinirii economiei

Deficitul comercial al ţării noastre a scăzut cu 161,2 milioane euro în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Exprimat în lei, deficitul comercial a urcat cu 104,9 milioane lei, până la 15,44 miliarde lei.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri, în ianuarie-mai 2012, s-a cifrat la 57,7 miliarde lei (13,18 miliarde euro), la expedieri şi la 70,36 miliarde lei (peste 16 miliarde euro), la introduceri, reprezentând 71,1% din total exporturi şi, respectiv 72,9% din total importuri. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, exporturile au urcat cu 6%, la valorile exprimate în lei, respectiv 1,5%, exprimat în euro, până la 81 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, importurile exprimate în lei s-au majorat cu 5,1%, iar în euro cu 0,5%.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (41,3% la export şi 33,1% la import) şi alte produse manufacturate (34% la export şi respectiv 29,5% la import).

Analistul economic Aurelian Dochia a arătat că reducerea deficitului, care a început în urmă cu câteva luni, reprezintă o consecinţă a încetinirii activităţii economice, care duce la stagnarea exporturilor şi reducerea importurilor.

• Construcţiile - creştere uşoară

Volumul lucrărilor de construcţii realizate în primul semestru a cres-cut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 7,5%, în serie brută, res-pectiv cu 7,7%, în serie ajustată. Evoluţia a fost determinată de lucrările nou realizate, al căror volum a urcat cu 18%, respectiv 22,9%.

Lucrările de reparaţii capitale, precum şi cele de întreţinere şi reparaţii curente, au înregistrat scăderi în primele şase luni ale anului, comparativ cu perioada corespondentă a anului trecut, cu 8,6% (14,3%), res-pectiv 10,8% (4,5%).

Volumul lucrărilor la clădirile rezidenţiale şi la cele nerezidenţiale s-a diminuat cu 13,5% (17,2%), respectiv cu 2,5% (0,8%). În ceea ce priveşte construcţiile inginereşti, lucrările au crescut, ca volum, cu 18,7% (20,4%).

În buletinul de conjunctură aferent lunii iulie al Băncii Naţionale a Româ-niei (BNR) se arată că blocajul financiar urmează să afecteze, în continuare, în mod negativ activitatea companiilor din sectorul construcţiilor.

• Industria - avans redus, susţinut de energie

Producţia industrială a urcat uşor în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Aprecierea a fost de 0,4% în serie brută, respectiv 0,8% în serie ajustată.

Sectorul care a susţinut această creştere au fost producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care a înregistrat o majorare de 6,9 - 7%. Evoluţia în serie ajustată a fost influenţată şi de creşterea, de 0,3%, din industria prelucrătoare, care, în serie brută, şi-a redus producţia cu 0,4%.

Industria extractivă a scăzut cu 2,5% (serie brută), respectiv 2,2% (serie ajustată).

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (5,2%, respectiv 6,7%), în industria energetică (3,6%, respectiv 3,8%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (1,5%, respectiv 2,1%).

Scăderi au avut loc în industria bunurilor intermediare (5,6%, res-pectiv 5,8%). Industria bunurilor de uz curent s-a aflat într-o relativă stag-nare faţă de primele cinci luni ale lui 2011 (-0,6%, în serie brută, respectiv +0,1%, în serie ajustată).

Cel mai important element cu caracter limitativ pentru sectorul indus-trial îl reprezintă, în continuare, cererea deficitară, potrivit buletinului de conjunctură pe luna iulie al BNR. Alţi factori cu influenţă negativă constau în ratele înalte ale dobânzilor bancare, evoluţia cursului de schimb, precum şi în dificultatea de a procura materii prime, se mai arată în documentul în cauză.

Comenzile noi din industrie, în perioada ianuarie - mai 2012, comparativ cu perioada ianuarie - mai 2011, au crescut cu 0,3%, datorită creşterilor înregistrate la industria bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 13,5%, industria bunurilor de uz curent, cu 9,1% şi la industria bunurilor intermediare, cu 1,3%. In-dustria bunurilor de capital a scăzut cu 3,5%.

• Comerţul cu amănuntul - în creştere, pe baza carburanţilor şi a produselor alimentare, alcoolice şi pe bază de tutun

În primul semestru, comerţul cu amănuntul (cu excepţia celui cu autovehicule şi motociclete) a crescut, în serie brută, cu 4,1%, faţă de perioa-da corespunzătoare a anului trecut. Rezultatele au fost generate, în principal, de comerţul cu carburanţi, care s-a majorat cu 10,3%, şi de vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, care au crescut cu 3,6%.

În serie ajustată, comerţul a urcat cu 4,4%, cele două categorii crescând cu 9,7%, respectiv 3,9%.

• Şomajul - modificări procentuale nesemnificative

Rata şomajului aferentă lunii iunie, în formă ajustată sezonier, a fost de 7,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna precedentă, respectiv în creştere cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu acceaşi perioadă a anului trecut. Numărul şomerilor înregistraţi în luna iunie a fost de 735.000, potrivit Biroului Internaţional al Muncii. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru iunie.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a raportat un număr de şomeri de de 404.114, mai mic cu 5.824 faţă de luna anterioară. Rata şomajului a fost în iunie de 4,49 la sută, cu 0,07 puncte procentuale mai mică decât cea din mai 2012 şi cu 0,35 puncte procentuale sub cea din luna iunie a anului trecut.

• Inflaţia - în urcare, după atingerea unui nou minim istoric

Rata anuală a inflaţiei a ajuns, în iunie, la 2,04%, după ce, în luna mai, ajunsese la 1,79%, un nou minim istoric, arată INS. Indicele preţurilor de consum s-a redus, în iunie, cu 0,04%, faţă de luna precedentă. Creşterea medie a preţurilor în ultimele douăsprezece luni, comparativ cu perioa-da iulie 2011-iunie 2011, a fost de trei procente. În prima jumătate a anului, preţurile s-au majorat cu 1,65%.

Rata anuală a inflaţiei este mai redusă decât cea anticipată de analişti, de 2,1%. Estimările variau între 1,7% şi 2,4%, conform răspunsurilor la un sondaj realizat în rândul membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România.

Guvernatorul BNR, Mugur Isăres-cu, a precizat, la începutul săptămâ-nii, că minimele istorice la care a coborât rata anuală a inflaţiei se datorează manifestării unor efecte de bază localizate la nivelul preţurilor administrate şi la cel al legumelor, fructelor şi ouălor. Începând cu luna iunie, efectul de bază urmează să manifeste un impact temporar nefavorabil, a adăugat domnia sa.

• Deficitul bugetar, în scădere faţă de iunie 2011

Execuţia bugetară aferentă primelor şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, echivalentul a 1,12% din PIB, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, când deficitul a fost de 11,2 miliarde lei, respectiv cu 1,94% din PIB, informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 8,9% în iunie 2012 faţă de iunie 2011, până la valoarea de 93 miliarde lei (15,3% din PIB). Veniturile fiscale au urcat cu 11,5 procente, ca urmare a majorării intrărilor generate de TVA (+9,5%), accize (+6,6%), impozitul pe venit (+15,5%) şi de impozitul pe profit (+7,7%).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate din resurse publice au crescut cu 31,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile bugetare au fost de 99,8 miliarde lei, reprezentând 16,4% din PIB, au crescut, în ter-meni nominali, cu 3,3%, însă ponderea lor s-a redus 0,3 puncte procentuale. Cele mai mari cheltuieli, faţă de primul semestru al anului trecut, s-au înregistrat la nivelul proiectelor finanţate din fonduri europene (45,1%) şi la cel al dobânzilor de plătit (34,4%).

Luna iunie a fost prima afectată de majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor.

• Rezervele valutare - reducere de peste 500 milioane euro

Rezervele valutare aflate la BNR au scăzut, în luna iunie, cu 559 milioane euro, faţă de luna precedentă, ajungând la 32,960 miliarde euro. Banca Centrală a înregistrat, în iunie, intrări de 2,237 miliarde euro şi ieşiri de 2,796 miliarde euro.

Rezerva de aur a rămas constantă, la 103,7 tone, valoarea s-a depreciindu-se, însă, cu 48 milioane euro, până la 4,161 milarde euro, ca urmare a creşterii preţului metalului preţios. Astfel, rezervele internaţionale aferente lunii trecute au totalizat 37,121 miliarde euro, faţă de 37,728 miliarde euro în luna precedentă.

Plăţile scadente în această lună, în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de MFP, au totalizat, în ultima lună a primului semestru, 127,92 milioane euro.

În luna iulie, rezervele valutare au scăzut cu 819 milioane euro faţă de luna precedentă, până la 32,141 miliarde euro.

Mugur Isărescu a arătat că suma variaţiilor rezervei echivalează cu suma intervenţiilor Băncii Centrale în piaţa valutară, rezerva având, drept una dintre componente, rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale, care nu trebuie să ţină, zilnic, o sumă fixă, la BNR.

• Datoria externă - scădere lunară de peste 500 milioane euro

Datoria externă înregistrată la sfârşitul lunii mai era de 98,431 miliarde euro, în creştere cu 6 milioane euro faţă de finalul anului, dar cu 556 milioane euro mai puţin faţă de luna aprilie, potrivit datelor BNR.

Datoria externă pe termen mediu şi lung aferentă primelor cinci luni ale anului a fost de 77,611 miliarde euro, reprezentând 78,8% din totalul datoriei externe. Datoria externă pe termen scurt s-a redus, în perioada ianuarie-mai, cu 8,8% faţă de ultima lună a anului trecut, până la valoarea de 20,820 miliarde euro, potrivit comunicatului.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung (raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung şi exportul de bunuri şi servicii) a fost de 25% în primele cinci luni ale lui 2012, faţă de 28,3% anul trecut.

Gradul de acoperire a rezervei în luni de importuri (raportul dintre rezerva oficială a Băncii Centrale, în valută şi aur, şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii aferente unei perioade) la finalul lui februarie a fost de 7,9 luni, comparativ cu 7,5 luni la finalul anului precedent. Nivelul optim minimal de acoperire a rezervei este de cuprins între patru şi şase luni, a declarat Mugur Isărescu.

• Deficitul de cont curent - în coborâre cu aproape 25%

Deficitul de cont curent aferent primelor cinci luni ale anului a fost de 1,92 miliarde euro, în scădere cu 22,2% faţă perioada similară a anului trecut. Aceasta a fost determinată, în principal, de majorarea excedentului trans-ferurilor curente şi al balanţei serviciilor, precum şi de reducerea deficitului balanţei comerciale. Transferurile curente au crescut cu 192 milioane euro în perioada ianuarie-mai 2012, faţă de perioada corespunzătoare a lui 2011, în timp ce veniturile au urcat cu 161 milioane euro. Balanţa comercială înregistra, la sfârşitul lunii mai, un deficit de 2,619 miliarde euro, faţă de 2,784 miliarde euro, în aceeaşi lună a anului trecut.

• Investiţiile străine - mai mici cu aproape 850 milioane euro

Ţara noastră a înregistrat, în primele cinci luni ale anului, investiţii străine în valoare de 465 milioane euro, faţă de 849 milioane euro, în perioada similară a anului trecut, arată BNR. Din totalul investiţiilor directe realizate de către nerezidenţi în ţara noastră, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 492 milioane euro, în timp ce creditele intra-grup au înregistrat o valoare negativă, de 27 milioane euro.

Analistul economic Ionel Blănculescu consideră normală reducerea investiţiilor străine, în condiţiile în care mediul de afaceri se află în aşteptarea unor oportunităţi de utilizare a capitalului.

• Prima de risc a ţării - evoluţii oscilante

Prima de risc a ţării noastre (credit default swap - CDS) se menţine, în continuare, la peste 400 puncte de bază, valoarea sub care nu a mai coborât decât o singură dată de la jumătatea lunii mai.

Costul de asigurare împotriva ris-cului de neplată a început anul la 446 puncte de bază, pentru a urca, în termen de câteva zile, să ajungă până la 474 puncte de bază. A urmat, apoi, o coborâre susţinută, care a dus CDS-ul sub 300 de puncte de bază. Următoarele două luni au adus o creştere uşoară, de mai puţin de 40 de puncte de bază, însă, în următoarele două săptămâni, prima de risc a urcat cu aproape o sută de puncte de bază.

Vârful, de 479 puncte de bază, a fost atins pe data de 4 iunie. În luna care a urmat, tendinţa a fost, în cea mai mare parte, descendentă, la sfârşitul lui iunie CDS-ul coborând până la 415 puncte de bază.

Tensiunile politice care au debutat la început de iulie şi-au pus amprenta asupra CDS-ului, care, de atunci, a oscilat într-ul interval de 50 de puncte de bază.