RAPORTUL BNR ASUPRA STABILITĂŢII FINANCIARE: Solvabilitatea unei bănci locale, sub pragul recomandat

Cele mai multe bănci dispuneau, la finele anului 2011 şi în primul semestru al acestui an, de o solvabilitate cuprinsă în intervalul 12-20% (17 bănci), ca efect al măsurilor de supraveghere adoptate de Banca Naţională a României, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare - ediţia 2012, publicat, ieri, de BNR.

O singură bancă consemna, în luna iunie din acest an, o solvabilitate situată sub pragul recomandat în procesul de supraveghere (dar superioară nivelului minim reglementat de 8%), precizează BNR.

"Singura bancă cu un raport de solvabilitate situat în intervalul 8-10% deţinea, în iunie 2012, numai 0,1% din activele sistemului bancar, iar faţă de aceasta au fost adoptate măsuri ferme de remediere a situaţiei prudenţiale", potrivit raportului.

• Băncile româneşti au surclasat subsidiarele greceşti, la cota de piaţă

Grupa băncilor cu capital româ-nesc a surclasat-o pe cea a băncilor cu capital grecesc, în privinţa cotei de piaţă, ocupând locul secund după grupa băncilor cu capital aus-triac, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

Banca Centrală menţionează: "Cota de piaţă din punct de vedere al activelor băncilor cu capital majoritar străin a continuat trendul des-cendent din 2011, atingând valoarea de 81,2% la finele primului semes-tru din 2012. Reducerea cotei de piaţă s-a datorat, în principal, vânzărilor de active imobilizate şi neperformante în contextul restructurărilor bilanţiere. Băncile cu capital majoritar austriac deţin, similar anilor precedenţi, cea mai mare cotă de piaţă (38% la sfârşitul lui iunie 2012).

Grupa băncilor cu capital majoritar grecesc şi-a redus cota de piaţă de la 16,3%, la 12,9%, fiind surclasată de cea a băncilor cu capital româ-nesc, a cărei pondere în activul agregat a crescut până la 18,3%".

Capitalul grecesc rămâne majoritar (21,5%) la nivelul sistemului bancar local, dar continuă trendul descendent început în 2010, în timp ce ponderea capitalului aus-triac în capitalul agregat a consemnat o creştere semnificativă faţă de anul 2010 (cu 4,3 puncte procentuale) până la nivelul de 20,6% la finele lunii iunie 2012, în principal ca urmare a suplimentărilor de capital efectuate de băncile austriece, potrivit Banca Centrală.

• Dezintermedierea financiară din sistemul bancar - moderată

Banca Centrală arată că dezintermedierea financiară înregis-trată, până în prezent la noi, poate fi caracterizată drept moderată, dar tensiunile generate de criza datoriilor suverane s-au resimţit şi pe piaţa bancară locală, prin limitarea expunerilor reciproce între instituţiile de credit, ceea ce a exercitat un impact nefavorabil asupra distribuţiei lichidităţii în sistem.

BNR menţionează: "Expunerile băncilor-mamă pe filialele lor din România au evoluat ordonat, fără afectarea semnificativă a condiţiilor de creditare. S-a înregistrat o reducere moderată a acestor expuneri (cu 7% în perioada decembrie 2010 - iunie 2012), la 19 miliarde euro. În structură, evoluţiile sunt, în mare parte, conform aşteptărilor: (i) înrăutăţirea percepţiei faţă de risc la nivelul UE a condus la majorarea expunerilor externe pe termen scurt (cu 2%, în acelaşi interval) şi la diminuarea celor pe termen mediu şi lung (cu 10%), iar (ii) expunerile grupurilor bancare după criteriul naţionalităţii acestora s-au modificat în funcţie de condiţiile existente în ţările de origine (de exemplu, băncile austriece şi-au majorat expunerea pe filialele româneşti cu 1%, în timp ce băncile greceşti şi-au diminuat-o cu 18% în intervalul decembrie 2010 - iunie 2012".

Decizia de reducere a gradului de îndatorare luată de unele bănci a fost compensată de decizia altora de a-şi majora expunerile.

"De exemplu, în cazul creditării companiilor, finanţarea acordată de băncile româneşti cu capital grecesc a scăzut cu 11,8%, în timp ce creditele acordate firmelor de băncile austriece, franceze sau italiene au crescut cu 12,6%, 5,8% şi respectiv 19,4% în perioada decembrie 2010 - iunie 2012", potrivit documentului citat.

Deţinerile băncilor locale de titluri de stat emise de autorităţi din zona euro sunt reduse.

O singură bancă are în portofoliu asemenea active, reprezentând 0,4% din totalul bilanţului instituţiei şi 0,01% din totalul activului sectorului bancar, potrivit datelor de la sfârşitul lui iunie anul acesta.

• Subsidiarele greceşti sunt pregătite pentru şoc sever de lichiditate

Băncile autohtone cu capital grecesc sunt relativ bine pregătite pentru a face faţă unui posibil şoc sever de lichiditate de natura finanţării, caracterizându-se prin indicatori de prudenţialitate adecvaţi riscurilor existente, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

Banca Centrală subliniază: "Majoritatea băncilor cu capital grecesc au nivelul de solvabilitate peste media din sistem (la nivelul agregat al grupului, rata de solvabilitate era de 16,6%, faţă de 14,7% media sistemului bancar în iunie 2012). Indicatorul de lichiditate înregistrează valori peste nivelul reglementat, similar nivelului mediu aferent sistemului (1,4 în luna iunie 2012). Ponderea împrumuturilor cu scadenţă sub un an în totalul liniilor de credit acordate de băncile-mamă se plasează sub media sistemului (28% faţă de 33% în iunie 2012). Calitatea portofoliului băncilor cu capital grecesc se situează în apropierea mediei (rata creditelor neperformante este de 17,7%, faţă de 16,8% în iunie 2012), iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este supraunitar şi superior mediei sistemului (106,9% comparativ cu 97,9% în iunie 2012)".

Totuşi BNR atrage atenţia asupra evaluării riscurilor, din cauza condiţiilor specifice cu care se confruntă băncile mamă din ţara de origine.

• O parte din subsidiarele greceşti s-au confruntat cu scăderi ale depozitelor

Cea mai mare parte a băncilor cu capital majoritar grecesc au înregis-trat o deteriorare a raportului între credite acordate şi depozite atrase, la sfârşitul lui iunie, în principal sub impulsul evoluţiei negative a depozitelor atrase de la clientela nebancară internă, care au fost plasate la alte instituţii de credit din România, inclusiv cele cu capital majoritar sau integral românesc, în contextul tendinţei de creştere a economisirii bancare, potrivit raportului BNR.

"În cazul acestor bănci s-a materializat riscul neprelungirii parţiale la scadenţă a depozitelor pe termen scurt din surse locale, în contextul percepţiei negative a unor deponenţi induse de evenimentele recente din ţara de origine a băncilor-mamă. Impactul evoluţiilor menţionate a fost însă limitat, băncile respective înregistrând un nivel al indicatorului de lichiditate peste cel reglementat", potrivit documentului citat.

Banca Centrală subliniază că la nivelul întregului sector bancar, depozitele atrase local au continuat să reprezinte principala sursă de finanţare a băncilor (47% din total pasive la finele lunii iunie 2012), în creştere cu 1,7 puncte procentuale, faţă de perioada similară a anului anterior, în special pe seama evoluţiei favorabile a depozitelor atrase de la populaţie.

Datoria externă pe termen scurt a băncilor din România s-a redus la finele lunii iunie 2012 faţă de perioada similară a anului anterior (cu 1 miliard euro până la nivelul de 6,4 miliarde euro).

"Ponderea surselor de finanţare atrase de la băncile-mamă pe termen mediu şi lung în totalul acestora a crescut cu două puncte procentuale în iunie 2012 faţă de perioada similară a anului anterior, situân-du-se la 68,4%. Ajustarea finanţării de la băncile-mamă, deşi sub presiunea evoluţiilor nefavorabile la nivel internaţional, s-a realizat în general în mod ordonat şi nu a reprezentat un factor perturbator semnificativ pentru lichiditatea sis-temului", potrivit raportului.

Banca Centrală arată că finanţarea în euro reprezintă aproximativ două treimi din totalul surselor atrase de la băncile-mamă, iar maturitatea medie a finanţării atrase de la băncile-mamă a fost în creştere (de peste 18 luni) pe parcursul primului semestru din 2012.

• Profitul băncilor - afectat de cheltuielile cu provizioanele, potrivit unui test de stres al BNR

Profitul înregistrat de instituţiile de credit, potrivit unui exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii sistemului bancar, ar fi afectat de cheltuielile ridicate aferente ajustărilor de valoare (o creştere estimată cu până la 40% la sută a provizioanelor specifice de risc de credit în cazul expunerilor faţă de companii, respectiv până la 20% în cazul expunerilor faţă de populaţie), precum şi de diminuarea semnificativă a veniturilor nete din dobânzi, se arată în raportul BNR.

"Un aspect cu impact negativ asupra rezultatelor obţinute este declinul profitului operaţional, pe fondul diminuării veniturilor nete din dobânzi ca rezultat al ajustării accentuate a ratelor de dobândă activă în condiţiile unei creşteri modeste a volumului de credite. Prezenţa în exces a activelor purtătoare de dobândă fixă, deşi pozitivă din punct de vedere al lichidităţii, ar genera pierderi în eventualitatea unei deplasări în sus a curbei randamentelor. (...) Continuarea declinului valorii de piaţă a garanţiilor constituie un alt factor de risc, care ar conduce la creşterea semnificativă a volumului de provizioane aferente ris-cului de credit ulterior reevaluării garanţiilor", potrivit raportului BNR.

Ultimul exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii sistemului bancar (testarea se efectuează în mod regulat de către BNR, pe baza unei metodologii dezvoltate în colaborare cu FMI) a avut în vedere un scenariu advers pe un orizont de doi ani (T2 2012 - T1 2014) şi care ia în calcul o nouă perioadă de recesiune (o creştere economică de -1,5% în fiecare din cei doi ani analizaţi), o depreciere semnificativă şi persistentă a monedei naţionale (cu o medie anuală de aproximativ 14%) şi un climat macroeconomic caracterizat de o deteriorare a condiţiilor de finanţare al instituţiilor de credit pe fondul creşterii aversiunii la risc.

• Operaţiunile valutare "swap" cu bănci nerezidente au luat amploare

Operaţiunile valutare "swap" cu instituţiile de credit nerezidente au crescut în importanţă ca şi sursă de finanţare în euro pentru băncile din sistemul bancar local, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

"Operaţiunile valutare swap au crescut în amploare pe parcursul anului 2012 atât ca volume tranzacţionate, cât şi ca număr de tranzacţii datorită lichidităţii acestei pieţe şi a costurilor de finanţare relativ mai scăzute (o astfel de operaţiune reprezintă practic un împrumut în euro garantat cu lei). Soldul zilnic net al surselor de finanţare în euro atrase prin operaţiuni valutare swap s-a situat pe parcursul trimes-trului II 2012 peste nivelul de 5 miliarde euro, echivalentul a mai mult de o treime din sursele în euro atrase de pe piaţa externă. (...) O potenţială vulnerabilitate o reprezintă maturitatea redusă a acestor operaţiuni, ceea ce implică necesitatea refinanţării şi dependenţa de lichiditatea acestei pieţe, mai ales pentru tranzacţiile de volum ridicat", potrivit documentului citat.

Operaţiunile de "swap" valutar reprezintă tranzacţii financiare în care două părţi schimbă sume exprimate în două monede diferite, la începutul unei perioade, şi le răscumpără la o dată viitoare predeterminată.

• BNR estimează un deficit de cont curent de sub 4% din PIB

Ponderea deficitului de cont curent în Produsul Intern Brut (PIB) ar putea ajunge sub nivelul de 4%, până la finele acetui an, evoluţia acestui indicator fiind considerată "preocupantă" pentru autorităţi din cauza situaţiei deficitului României în comparaţie cu ţările europene şi a impactului evoluţiilor economice din zona euro asupra exporturilor, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

"Evoluţia contului curent este preocupantă, deoarece deficitul înregistrat în România este cel mai ridicat dintre ţările UE, unele ţări din regiune şi-au îmbunătăţit şi mai vizibil poziţia contului curent în anul 2011, evoluţiile economice din zona euro nu sunt favorabile continuării creşterii exporturilor într-un ritm susţinut şi nivelul deficitului din România se situa în anul anterior uşor peste pragul de semnal stipulat în noul cadru de supraveghere macroprudenţială implementat în UE", potrivit documentului citat.

Este posibil ca în contextul fenomenului de dezintermediere financiară manifestat la nivel european, accesul companiilor româneşti net exportatoare la surse externe să se diminueze, recurgerea într-o măsură mai mare la finanţarea oferită de băncile autohtone având, conform BNR, efecte pozitive în direcţia reluării creditării şi a îmbunătăţirii indicatorilor prudenţiali ai băncilor.

Deficitul de cont curent a înregistrat o reducere de 35,4% în perioada ianuarie-iulie 2012, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, sugerând că este posibil ca ponderea indicatorului în PIB să ajungă sub nivelul de 4% până la finele anului 2012, conform BNR.

• • Ritmul de creştere a datoriei publice s-a diminuat la 9%

Ritmul de creştere a datoriei publice s-a diminuat de la 35%, în 2010, la 21%, în 2011 şi respectiv 9%, în primele şase luni ale acestui an, sectorul bancar autohton continuând să fie unul dintre finanţatorii principali ai sectorului guvernamental, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

BNR precizează că serviciul datoriei publice rămâne la un nivel gestionabil, chiar şi în condiţiile creşterii acestuia în perioada 2013-2014 ca urmare a plăţilor aferente rambursării împrumutului CE-FMI-BM. Pentru limitarea efectelor unei posibile volatilităţi în condiţiile de finanţare, Guvernul şi-a creat o rezervă-tampon necesară îndeplinirii obiectivului de asigurare a acoperirii nevoilor de finanţare bugetară pentru patru luni.

"Sectorul bancar autohton a continuat să fie unul dintre finanţatorii principali ai sectorului guvernamental, ponderea acestor expuneri în bilanţul băncilor majorându-se de la 15,7% în decembrie 2010 la 19,3% în iulie 2012, în condiţiile unei evoluţii alerte, însă comparativ mai modestă a creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare. În aceste condiţii, chiar dacă creşterea pe termen scurt a achiziţiilor bancare de datorie suverană reflectă constrângerile existente în cererea de credit, ajustarea treptată a standardelor de creditare, precum şi preocupările instituţiilor de credit pentru ameliorarea profilului de risc şi lichidităţii portofoliilor acestora, trebuie evitat pe termen mediu riscul evicţiunii sectorului privat, convergent cu nevoia de plafonare a datoriei publice la niveluri sustenabile pe termen lung", potrivit documentului citat.

• • BNR va elabora reguli de creditare în valută a IMM-urilor

Banca Centrală intenţionează să extindă reglementările privind finanţarea în valută pentru toţi debitorii neprotejaţi faţă de cursul de schimb, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), la fel ca în cazul populaţiei, având în vedere ponderea mare a creditelor în devize străine pentru IMM şi gradul înalt de neperformanţă, se arată în raportul BNR.

"Ponderea mare a creditelor în valută acordate IMM (în mare parte neprotejate la riscul de curs de schimb) va conduce probabil la iniţierea de măsuri pentru extinderea reglementărilor privind creditarea în valută la toţi debitorii neprotejaţi faţă de acest risc, inclusiv IMM, în conformitate cu recomandările CER", potrivit documentului citat.

Întreprinderile mici şi mijlocii au consemnat, în prima parte a anului, un risc de credit în creştere, cu o rată a împrumuturilor neperformante de 23,2% în iulie, faţă de 15,1% în decembrie 2010, în timp ce în cazul corporaţiilor rata creditelor neperformante a fost de 4,3% în iulie.

Majorarea riscului în cazul IMM-urilor s-a produs pe fondul unei rate subunitare de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile din profituri, fluxurilor de numerar generate din activitatea de bază în scădere cu 7,3% în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010 şi diminuării marjei profitului brut.

"Cea mai mare dificultate în identificarea de resurse financiare pentru onorarea obligaţiilor scadente a fost înregistrată de către IMM. Durata medie de încasare a creanţelor IMM s-a stabilizat în anul 2011, dar se menţine la un nivel ridicat (media este de 119 zile în anul 2011 faţă de 117 zile în anul 2012, potrivit raportului.

BNR menţionează că recomandările Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) privind măsurile de protecţie a debitorilor faţă de riscul valutar trebuie fie adoptate în legislaţia internă, fie respinse pe baza unei analize care să evidenţieze că nu există pericole pe diferitele segmente de clienţi.

BNR va trebui să ia o decizie până la finele acestui an, şi, din analizele realizate până în preznt, rezultă că cel mai probabil se vor modifica regulamentele pentru a introduce criterii de creditare şi de analiză a riscurilor la finanţările în valută acordate IMM-urilor.

În cazul populaţiei, cele mai recente reglementări privind creditul în valută au fost adoptate în octombrie 2011, şi cuprind limitări ale creditului de consum şi modalităţi de calcul al gradului maxim de îndatorare.

Raportul de stabilitate aminteşte că rata creditelor neperformante acordate firmelor s-a majorat de la 12,3% în decembrie 2011 la 17,6% la sfârşitul primului semestru al acestui an, cu perspective de creştere pe termen scurt. Nivelul acestei rate ar putea atinge punctului maxim în perioada următoa-re, întrucât dinamica acestui indicator tinde să se reducă, numărul companiilor care generează pentru prima dată credite neperformante descrie o pantă descendentă, iar fluxul net al numărului de firme care au primit finanţare "a intrat în teritoriul pozitiv".

"Modelele interne ale BNR privind estimarea probabilităţii de nerambursare indică faptul că necesarul de provizioane cel mai probabil va continua să crească, cu amplitudini diferite la nivelul instituţiilor de credit, influenţând negativ rentabilitatea activităţii bancare. Creşterea estimată a provizioanelor pentru anul 2012 (în situaţia scenariului macroeconomic de bază) se situează însă semnificativ sub dinamica înregistrată în anul 2011. BNR va continua monitorizarea adecvării nivelurilor provizioanelor constituite de bănci, astfel încât acestea să acopere riscurile aşteptate", se arată în raport.

IMM-urile care au fost sprijinite de fondurile de garantare a creditelor au avut performanţe superioare în anul 2011, cu o rentabilitate a capitalurilor de 23,5%, faţă de restul IMM-urilor, care au avut o rentabilitate de 7,7%. Acestea au avut totodată o rată a creditelor neperformante semnificativ mai mică decât media IMM-urilor, de 10,9%, faţă de 23,2%, ceea ce arată necesitatea folosirii pe o scară mai largă de către bănci a sprijinului oferit de fondurile de garantare a creditelor pentru IMM-urile eligibile.

În perioada ianuarie 2011 - august 2012, circa 91% din incidentele de plăţi majore generate de companii au aparţinut IMM-urilor, din care 52% au reprezentat microîntreprinderi).

"O evoluţie care trebuie monitorizată în continuare este accesul la finanţare al IMM. În perioada decembrie 2010 - iunie 2012, IMM au primit finanţări în creştere cu 4,9% ( +7,5% de la băncile rezidente), în timp ce la corporaţii avansul a fost mai însemnat (8,2%), consecvent cu existenţa unui canal de credit în economia românească, a cărui prezenţă favorizează firmele de mari dimensiuni, cu dotări mai consistente cu active, relaţii de durată mai îndelungată cu creditorii şi fluxuri de lichiditate semnificative. Numărul IMM cu credite a scăzut în perioada decembrie 2008 - decembrie 2011 de la 91.000 la 76.000 în cazul băncilor rezidente, astfel că ponderea IMM care îşi finanţează activitatea prin credite de la bănci şi IFN, autohtone sau străine, rămâne relativ scăzută (aproximativ 21% din numărul IMM active113), o alternativă fiind constituirea de solduri precauţionare în depozite bancare", se mai spune în raport.

Banca Centrală subliniază că sectorul bancar local continuă să fie bine poziţionat pentru acoperirea riscurilor rezultate din creditarea companiilor, având în vedere că rata de adecvare a capitalului, de 14,7% în iunie 2012, se situează peste pragul reglementat, gradul de acoperire cu provizioane a riscurilor aşteptate aferent sectorului companii este adecvat, de circa 92% după primul semes-tru, iar valoarea colateralului solicitat acoperă în general riscurile.