RAPORTUL CONSILIULUI CONCURENŢEI: Nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din România rămâne redus comparativ cu statele europene

Actualizare 14:20

Nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din ţara noastră rămâne încă redus faţă de majoritatea statelor europene, chiar şi faţă de cele din regiune, reiese din raportul "Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale 2016", trimis Redacţiei.

"O primă constatare se referă la avansul pe care sectorul asigurărilor auto l-a avut în ultimii ani, avans datorat subscrierilor pentru asigurările auto de răspundere civilă (în contrast evident cu reducerea subscrierilor pentru asigurările auto facultative în perioada 2011-2014 şi stagnarea din 2015). Cu toate acestea, comparaţiile internaţionale arată că nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din România rămâne încă redus faţă de majoritatea statelor europene, chiar şi faţă de cele din regiune. În al doilea rând, numărul de asigurători auto se află pe un trend descendent iar principalele două segmente ale sectorului prezintă tendinţe de concentrare în perioada 2011-2016, tendinţe similare cu cele înregistrate în restul continentului. Tendinţa de concentrare, numărul de societăţi care practică asigurări RCA în scădere, obligativitatea deţinerii RCA şi faptul că unii asigurători evită anumite categorii de asiguraţi mai riscanţi practicând preţuri mult mai mari, creează premizele apariţiei fenomenului cunoscut sub denumirea de «efectul de umbrelă»", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Astfel, între 2005-2016, numărul asigurătorilor RCA s-a înjumătăţit, în prezent doar nouă companii având licenţă de a vinde poliţe auto obligatorii.

(S.A.)

------------

Actualizare 10:27 Consiliul Concurenţei a demarat în primul semestru al anului 7 investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei

Consiliul Concurenţei a demarat în primul semestru al anului un număr de 7 investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă şi a finalizat alte 7 anchete începute anterior, potrivit raportului "Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale" 2016, trimis redacţiei.

Astfel, investigaţiile demarate în acest an vizează exploatarea/prelucrarea masei lemnoase; plăţile prin mesaje scurte date prin intermediul telefonului mobil; închirierea terenurilor aparţinând domeniului public al statului şi care fac parte din infrastructura portuară şi activităţi dependente de accesul în condiţii optime la infrastructura portuară; servicii de acces la infrastructura de comunicaţii; închiriere spaţii de birouri situate în Bucureşti; distribuţia angro şi en detail de medicamente; comercializarea produselor turistice şi/sau a pachetelor de servicii turistice din România.

Tot în primul semestru al anului 2016, au fost finalizate şapte investigaţii de încălcare a legislaţiei de concurenţă. Acestea au vizat: distribuţia şi comercializarea gazului petrolier lichefiat auto (3 cazuri privind înţelegeri verticale), lacuri şi vopsele (înţelegeri verticale), jocuri de noroc - slot machine/VLT (acţiuni anticoncurenţiale ale administraţiei publice) şi lucrări de construcţii de drumuri (1 caz de cartel şi 1 caz implicând fapte de cartel şi acţiuni anticoncurenţiale ale administraţiei publice).

Activitatea autorităţii de concurenţă a cunoscut, în acest interval de timp, şi o intensificare semnificativă pe componenta privind derularea anchetelor sectoriale, se mai arată în raport. Au fost finalizate 3 investigaţii sectoriale şi au fost iniţiate 5 noi astfel de demersuri de cunoaştere a pieţelor.

Anul trecut, autoritatea de concurenţă a finalizat 21 de investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, ce vizau sectoare economice importante, precum sectorul energiei sau cel al telecomunicaţiilor, şi investigaţia sectorială privind serviciile aeroportuare (serviciile de catering şi handling aferente acestora).

Tot în 2015, au fost declanşate 13 investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, principalele sectoare vizate fiind sectorul financiar, sectorul serviciilor comunitare de apă şi canalizare şi sectorul energiei electrice.

Cea mai mare parte a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă declanşate în 2015 vizează înţelegeri anticoncurenţiale orizontale (carteluri), în proporţie de 39%.

Valoarea totală a amenzilor impuse anul trecut a fost de 239.680.544 lei (53.921.382 euro). Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 1,3 ori mai mare decât în anul 2014, de 2,76 ori mai mare decât în 2013 şi de 7,93 ori mai mare decât în 2012), conform sursei citate.

(M.I.)

---------

România a înregistrat cea mai mare reducere din Uniunea Europeană la preţul benzinei la pompă, de 23,7%, de la mijlocul anului 2014 şi până în luna iulie a acestui an, în timp ce preţul motorinei s-a redus cu 23,48%, fiind a treia cea mai mare ieftinire din UE de în perioada analizată, pe fondul scăderii preţurilor la petrol la nivel internaţional, potrivit unui raport prezentat astăzi de Consiliul Concurenţei.

Astfel, preţul mediu al unui litru de benzină la pompă, în România, era de 1,105 euro la începutul lunii iulie a acestui an, faţă de 1,448 euro la 30 iunie 2014.

A doua şi a treia cea mai mare reducere din UE, după România, s-au înregistrat în Polonia (de 23,15%) şi în Bulgaria (22,49%).

La polul opus, cele mai mici reduceri au fost înregistrate în Portugalia (11,99%) şi Malta (11,11%).

Reducerea medie în UE, în perioada analizată, a preţului benzinei cu taxe a fost de 17,01%.

De asemenea, în ultimii doi ani, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere din Uniunea Europeană a preţului motorinei comercializate în benzinării, de 23,48%, după Bulgaria (29,36%) şi Polonia (25,67%).

Preţul mediu al unui litru de motorină în benzinăriile din România era de 1,102 euro la începutul lunii iulie a acestui an, comparativ cu 1,44 euro la 30 iunie 2014.

La nivelul UE, Franţa şi Suedia au raportat cele mai mici reduceri ale preţului benzinei cu taxe, de 13,94%, respectiv 12,42%, în timp ce media ieftinirii în UE a fost de 19,3%.

La 4 iulie 2016, preţurile practicate în România pentru benzina şi motorina vândute în benzinării erau sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană, susţine Consiliul Concurenţei.

Caracteristicile principale ale sectorului privind comercializarea carburanţilor nu diferă foarte mult de restul ţărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol, arată raportul.

Cea mai mare parte a acestei pieţe este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere - OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR şi NIS.

"În primul semestru al anului 2016 preţurile la benzina fără taxe au scăzut semnificativ (comparativ cu cele practicate în alte state membre). Totuşi, preţurile practicate la benzina cu taxe au rămas relativ constante (raportat la cele practicate în alte state membre)", se mai arată în raportul autorităţii de concurenţă.

În plus faţă de acţiunile de investigare şi sancţionare derulate în sectorul carburanţilor, Consiliul Concurenţei a propus un set de măsuri şi acţiuni, pentru a stimula concurenţa pe piaţa carburanţilor, între care şi creearea unei baze de date şi a unei aplicaţii web/mobile pentru compararea preţurilor la carburanţi.

Consiliul Concurenţei recomandă, de asemenea, Ministerul Transportului instalarea, la intrarea pe fiecare autostradă, a unor panouri de informare care să conţină date precum numele companiei care deţine benzinăria, poziţia la care se află pe autostradă (de exemplu, la kilometrul 77) şi preţurile practicate la carburanţi.

În plus, Ministerul Energiei şi cel al Economiei ar trebui să publice rezultatele controalelor efectuate cu privire la calitatea carburanţilor, menţionează autoritatea anti-monopol.

Autoritatea de concurenţă mai propune şi creşterea ofertei pe piaţa carburanţilor, de exemplu prin intrarea pe piaţă a marilor lanţuri de hiper/supermarketuri prezente în România.

De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că ar trebui redusă şi perioada de autorizare a construcţiei de noi benzinării, fapt ce ar creşte presiunea concurenţială asupra companiilor din sector.

Altă soluţie propusă a fost eliminarea barierelor la intrarea pe piaţa carburanţilor, conform sursei citate.