RAPORTUL DE ŢARĂ AL COMISIEI EUROPENE, EXTREM DE CRITIC LA ADRESA NOASTRĂ  România - în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice

Ţara noastră a fost inclusă în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice, conform Raportului de Ţară al Comisiei Europene, prezentat vineri de comisarul european pentru politică regională Corina Creţu.

Analiza Comisiei critică măsurile şi eficienţa guvernamentală a Executivului PSD-ALDE, oficialii de la Bruxelles considerând că ţara noastră a făcut progrese "limitate" în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor din 2018 care i-au fost adresate.

Raportul de ţară, extrem de critic la adresa României, vine chiar în momentul în care deţinem preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Analiza notează că modelul de creştere economică a ţării noastre, "bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea ţării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE", în contextul înjumătăţirii creşterii PIB în 2018, comparativ cu 2017, "în mare parte" pe fondul încetinirii consumului (în contextul creşterii inflaţiei). Cu toate acestea, Raportul menţionează că avansul economiei româneşti rămâne solid.

Printre altele, acesta menţionează: "Reducerea cu aproape jumătate a creşterii PIB-ului în 2018 (...) a scos în evidenţă limitele modelului de creştere economică al României. Creşterea puternică a salariilor, scăderea forţei de muncă şi lipsa de personal calificat riscă să submineze capacitatea României de a concura pe plan internaţional. În plus, încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, de imprevizibilitatea procesului decizional, de calitatea instituţională scăzută şi de slăbirea continuă a luptei împotriva coruţiei. Ratele inegalităţilor şi sărăciei rămân ridicate, iar disparităţile regionale sunt din ce în ce mai mari.

Asigurarea continuităţii cu reformele anterioare şi trecerea la un model de creştere bazat pe investiţii ar putea să înscrie economia pe o traiectorie sustenabilă către convergenţa cu nivelul de trai din UE şi să contribuie la reducerea inegalităţii".

Corina Creţu a criticat, voalat, lipsa reformelor structurale şi politicile investiţionale şi macroeconomice ale Guvernului.

Domnia sa a subliniat patru puncte din raportul de ţară: "În primul rând, deşi există o creştere economică susţinută, deşi se creează noi locuri de muncă, este evident că nu toată lumea beneficiază de aceste rezultate. Nivelul sărăciei în rândul copiilor şi în mediul rural a crescut semnificativ.

În al doilea rând, dezvoltarea este îngreunată de lipsa capacităţii adminis­trative. Raportul arată că birocraţia, responsabilităţile şi resursele fragmentate împiedică furnizarea serviciilor publice şi dăunează investiţiilor.

În al treilea rând, este nevoie de investiţii. Mă gândesc la educaţie, la asistenţă medicală, la incluziunea socială, la infrastructura de transport, de energie şi de mediu. Investiţiile în aces­te domenii ar întări potenţialul de creştere pe termen lung al României şi ar îmbunătăţi calitatea vieţii, (...) iar în al patrulea rând, subliniez că regiunile şi particularităţile locale contează. Coeziunea şi competitivitatea nu pot fi atinse aplicând o reţetă unică. La nivelul DGRegio, am dezvoltat acest concept al specializării inteligente pentru ca fiecare regiune să construiască pe atuurile pe care le are şi să-şi îmbunătăţească slăbiciunile. Avem nevoie de investiţii diferenţiate la nivel regional şi de politici adaptate, flexibile, care să răspundă nevoilor şi provocărilor locale".

Referitor la modul în care ţara noas­tră ar putea să îmbunătăţească mediul de investiţii, conform recomandărilor Comisiei Europene, domnia sa a declarat: "Una din propunerile Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 vizează o mai strânsă legătură a politicii de coeziune cu Semes­trul European (n.r. raportul de ţară). În proiectul de buget al CE, aflat în dezbatere între Parlamentul European şi Consiliul European, se propune aceas­tă legătură. Vorbim despre o mai bună aliniere a fondurilor de politică de coeziune la analiza şi recomandările Semestrului, astfel încât să îmbunătăţim impactul şi eficienţa fondurilor europene (n.r. vezi nota)".

În replică, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a declarat că Raportul de ţară al Comisiei oferă o viziune pesimistă asupra situaţiei macroeconomice a ţării noastre, în linie cu prognozele Comisiei Europene, dar şi că subestimarea economiei româneşti poate influenţa pieţele si sentimentul economic al investitorilor.

Acesta a completat: "Subestimarea unei tendinţe la nivel de prognoză poate funcţiona în maniera profeţiei care se autoîndeplineşte, în sensul că manipulează încrederea actorilor economici. În acest scenariu, autorul prognozei riscă foarte puţin întrucât efectul produs de prognoză tinde să o confirme. În schimb, efectele de piaţă nu mai pot fi supuse recursului".

Teodorovici a subliniat că, potrivit rezultatelor analizei, toate statele care au făcut obiectul unei analize aprofundate, respectiv treisprezece state, au fost încadrate în categoria statelor care se confruntă cu dezechilibre sau dezechilibre excesive.

"România a fost încadrată în categoria statelor cu dezechilibre deşi doar un indicator din tabloul analizei depăşeşte criteriul specific de referinţă, respectiv procentul în PIB al poziţiei investiţionale internaţionale nete. (...) Trebuie menţionat că din cele cincisprezece state care nu se confruntă cu dezechilibre, nu există niciunul care să respecte pragurile specifice tuturor indicatorilor incluşi în analiză", a spus ministrul de resort.

Oficialul a mai notat că rata de creştere economică a ţării noastre este cu 2,2% peste rata medie a UE28, investiţiile nete realizate în economie s-au majorat cu 0,8% faţă de anul anterior, numărul salariaţilor a crescut cu 124.000 în trimestrul patru din 2018, rata şomajului atingând un minim istoric de 3,9% în ianuarie 2019, precum şi faptul că investiţiile străine directe au însumat 4,6 miliarde de euro, valoare cu 2,8% mai mare faţă de 2017.

Eugen Teodorovici a declarat că poziţia politică a Guvernului Româ­niei în raport cu partenerii europeni este că toţi cetăţenii europeni sunt creaţi egali şi trebuie trataţi ca atare, domnia sa făcând ulterior referire, printre altele, la cazul dublului standard privind diferenţele între alimentele din Vestul şi Estul Europei.

În contextul alegerilor europarlamentare, ministrul a mai spus că doamna Corina Creţu se află în campanie electorală, în timp ce comisarul european a răspuns că executivul european e format din oameni politici, nu din tehnocraţi, la care a adăugat că raportul de ţară reprezintă munca a sute de oameni din direcţiile generale ale CE şi că reprezintă poziţia oficială a Comisiei.

Teodorivici a mai declarat: "În cele mai multe cazuri se mimează dialogul, se mimează interesul faţă de statele membre, faţă de coeziunea acestora şi mai ales se mimează respectul faţă de cetăţenii Uniunii Europene", adăugând: "Tot ceea ce solicităm este un tratament egal între state. Cred că s-au luat în calcul la elaborarea analizei şi declaraţii uneori iresponsabile din media. Unul dintre elementele importante, pentru noi ca ţară, este acela că administraţia din România, fără să-şi dea seama cu siguranţă, a trecut la un alt nivel, a învăţat cum să poarte discuţii la nivel european. Este un lucru important, pentru că vorbim de familia europeană, frumos în teorie, dar fiecare este pentru el".

Ministrul a conchis prin a spune că, în Comisia Europeană, nimic nu este tehnic, totul este politic.

Raportul de ţară mai trece în revistă faptul că piaţa muncii este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari; că avem cea mai redusă rată a şomajului din ultimii zece ani (3,8%), scăderea forţei de muncă şi o lipsă persistentă de personal calificat conducând la o ocupare aproape integrală a forţei de muncă în România, ceea ce îngreunează procesul de recrutare şi determină creşterea salariilor.

De asemenea, Raportul arată că deficitul public a crescut, în special ca urmare a cheltuielilor cu salariile şi reducerilor fiscale; "cotele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut semnificativ din 2015 până în prezent şi se prevede să mai fie majorate; investiţiile publice au scăzut în 2017 la cel mai redus nivel din perioada ulterioară aderării la UE.

Conform sursei citate, stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune, măsurile adoptate recent de către Parlament şi Guvern au creat riscuri la adresa stabilităţii sectorului financiar, aceste măsuri putând avea un impact negativ asupra creditării şi putând limita impactul politicii monetare.