RAPORTUL DE ŢARĂ PENTRU SEMESTRUL EUROPEAN DE IARNĂ: Progrese limitate în domeniul economic şi fiscal, îngrijorări în domeniul justiţiei

România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat, se arată în raportul de ţară publicat, ieri, de Comisia Europeană.

Potrivit acestui document, România a făcut progrese substanţiale cu privire la protejarea stabilităţii financiare şi a solidităţii sectorului bancar şi unele progrese cu privire la asigurarea viabilităţii pe termen lung a celui de-al doilea pilon de pensii precum şi cu privire la implementarea unei strategii naţionale de achiziţii publice.

Comisia de La Bruxelles susţine că autorităţile de la Bucureşti au făcut progrese limitate în domeniile conformării la plată şi colectării taxelor, îmbunătăţirii calităţii şi incluziunii educaţiei, creşterii calităţii şi acoperirii serviciilor sociale, îmbunătăţirii dialogului social, elaborării unui mecanism de stabilire a salariului minim bazat pe criterii obiective, îmbunătăţirii accesului şi raportului cost-eficienţă al sistemului de sănătate, concentrării investiţiilor pe zonele cheie şi pregătirii proiectelor de investiţii publice.

În schimb, nu a fost înregistrat niciun progres cu privire la implementarea cadrului fiscal naţional, asigurarea stabilităţii sistemului public de pensii, finalizarea reformei venitului minim de incluziunea, îmbunătăţirea predictibilităţii procesului de luare a deciziilor şi îmbunătăţirea guvernanţei companiilor de stat, susţine Comisia Europeană.

Potrivit Executivului comunitar, de la debutul semestrului european, în 2011, 47% din toate recomandările specifice de ţară adresate României au înregistrat cel puţin "unele progrese", în timp ce 53% au înregistrat progrese "limitate" sau chiar "niciun progres".

"Pe ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandările specifice de ţară începând din 2013. Chiar dacă eforturi au fost făcute în mai multe domenii, acţiunile sunt lente iar ţara trebuie să se străduiască să atingă rezultate tangibile cu implementarea reformelor", susţine Comisia Europeană.

Oficialii europeni continuă să fie îngrijoraţi în legătură cu impactul negativ pe care l-au avut asupra sistemului de justiţie din România modificările legislative şi presiunile politice din anii 2017 şi 2018 şi în cea mai mare parte a anului 2019, atât timp cât actuala putere nu ia măsuri de corectare.

În raport se arată: "Punerea în aplicare a legilor justiţiei amendate, începând din octombrie 2018, a confirmat riscurile că o serie de măsuri produc pagube sistemului judiciar. Mai multe ordonanţe de urgenţă ale Guvernului României care au modificat în continuare legile justiţiei în 2019 au sporit aceste îngrijorări. Funcţionarea secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, care a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2018, în urma modificărilor legilor justiţiei, a confirmat îngrijorările exprimate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, că aceastăsecţie ar putea fi influenţată politic pentru a schimba cursul dosarelor de corupţie la nivel înalt . În acest context, pe 27 decembrie 2019, Guvernul a adoptat un memorandum, în care susţine soluţia desfiinţării Secţiei Speciale. Intrarea în vigoare a dispoziţiilor care ar afecta în special resursele umane ale sistemului de justiţie prin pensionarea anticipată a magistraţilor, precum şi perioada de training iniţial şi numărul de judecători pe completuri, a fost amânată cu încă 2 ani, până în ianuarie 2022, respectiv ianuarie 2021. Deşi actualul guvern şi-a declarat angajamentul de a repara pagubele aduse sistemului de justiţie declanşate de modificările aduse legilor justiţiei, nu au fost încă adoptate alte măsuri legislative corective".

Corupţia continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România, se mai arată în raportul de ţară al Comisiei Europene. Oficialii europeni citează un sondaj Eurobarometru din 2019 care arată că 88% dintre companii consideră corupţia drept o problemă serioasă pentru ele, atunci când fac afaceri în România. În document se arată că 97% dintre firme consideră că fenomenul corupţiei este răspândit în România şi 87% afirmă că regăsesc corupţia în achiziţiile publice gestionate de autorităţile naţionale.

De aceea, Comisia Europeană consideră că implementarea strategiei naţionale anticorupţie progresează la nivel tehnic, dar credibilitatea şi impactul procesului necesită un angajament politic reînnoit.

Comisia Europeană (CE) a publicat, ieri, cele 27 de rapoarte de ţară din analiza "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".