RAPORTUL GRECO Reacţiile întârziate ale preşedintelui

Klaus Iohannis a reuşit să îngaime ceva despre recentele rapoarte GRECO, la 26 de ore după publicarea acestora pe site-ul Ministerului Justiţiei şi pe site-ul instituţiei Consiliului Europei.

Vă mai amintiţi desenele animate din copilărie, în care melcul sau ţestoa­sa reuşea să învingă, până la urmă, într-o cursă, un iepure, pe când, în realitate, lucrurile stau exact pe dos?

Apelul la memorie mi-a fost dictat de conferinţa de presă susţinută, ieri, de preşedintele Klaus Iohannis. Sau, aşa cum apare pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, recenta declaraţie de presă.

Şeful statului - titulatură stabilită în art. 5 al Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene şi confirmată într-o decizie din 2012 a Curţii Cons­tituţionale a României privind reprezentarea ţării noastre la Consiliul European - are o viteză de reacţie uluitor de mică.

Cele 35 de pagini - atât cât au în total ambele documente emise de GRECO - au fost lecturate de consilierii prezidenţiali sau de Klaus Iohannis într-un termen total nerezonabil, din moment ce reacţia preşedintelui a venit la 26 de ore după publicarea lor. Adică după ce s-au pronunţat liderii partidelor politice din opoziţie, după ce reprezentanţii PSD au tunat şi fulgerat la adresa GRECO, după ce minis­trul Justiţiei, Ana Birchall, a spus că, din moment ce suntem într-un club, trebuie să respectăm regulile acelui club şi că instituţiile nominalizate în raport trebuie să analizeze unde au greşit şi să ia măsurile care se impun.

Unii ar putea spune că este bine că Iohannis nu a reacţionat abia după 32 de zile, aşa cum a făcut în cazul motivării deciziei Curţii Constituţionale a României prin care a fost obligat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Motivarea res­pectivă a avut 75 de pagini.

Înaintea apariţiei motivării din 7 iunie 2018, pe 5 iunie, Klaus Iohannis spunea: "Aştept motivarea Curţii, pe care o vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact".

După motivarea de către CCR a deciziei 358 din 30 mai 2018, preşedintele Klaus Iohannis declara, pe 12 iunie, anul trecut: "Am citit motivarea deciziei Curţii. Ca să nu apară aşa o confuzie în spaţiul public, eu am spus de prima dată când m-aţi întrebat că voi citi această motivare până când o înţeleg foarte bine, deci mai avem un pic de citit".

Dacă ar fi să respectăm termenul de gândire al preşedintelui, în cazul GRECO ar trebui să fim mulţumiţi că viteza de reacţie a crescut. Cele 35 de pagini nu au fost înţelese de preşedinte în aproximativ 15 zile (aşa cum ar spune aritmetica), ci în numai... 26 de ore de la publicare. Iar şeful statului a înţeles, ceea ce înţelesese, de marţi, toată societatea şi ceea ce au spus în seara respectivă analiştii politici care au apărut în prime-time la televiziunile de ştiri.

Klaus Iohannis a declarat, ieri, cu prilejul conferinţei de presă organizată la Palatul Cotroceni: "Guvernul PSD-ALDE a primit un nou cartonaş roşu, de această dată de la organismul anticorupţie al Consiliului Europei, aşa-numitul GRECO. Concluziile celor două Rapoarte ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei, prescurtat GRECO, adoptate la data de 21 iunie şi publicate ieri, cu o întârziere semnificativă, de către Guvern, arată, încă o dată, multiplele prejudicii aduse de guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani prin modificarea legilor justiţiei şi a legislaţiei penale. (...)Este extrem de îngrijorător că, din cauza propriilor interese ale actualei guvernări, România continuă să se afle în atenţia organis­melor europene".

Preşedintele s-a referit şi la aspectele cuprinse în rapoarte privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie(SIIJ) şi procedura privind numirile în funcţiile înalte din parchete, bazată pe netransparenţă, criterii subiective şi pe un "rol pur decorativ" al Consiliului Superior al Magis­traturii.

Klaus Iohannis a reiterat că SIIJ este o anomalie şi a cerut Guvernului să pregătească un proiect de lege pentru a corecta acest lucru, adică pentru a desfiinţa secţia specială. De asemenea, preşedintele a solicitat Guvernului să iniţieze "cu celeritate un proiect de lege care să conţină măsurile necesare pentru reaşezarea legislaţiei în concordanţă cu coordonatele statului de drept, în acord cu voinţa populară" exprimată la referendumul din 26 mai 2019 şi cu recomandările organismelor europene.