Raportul pentru anul 2024: EPPO, în fruntea luptei împotriva fraudei în UE

Cel mai recent Raport Anual al Parchetului European (EPPO) arată o creştere continuă a activităţii EPPO. În anii următori, aceasta va continua să crească, pe măsură ce detectarea şi raportarea fraudelor împotriva bugetului UE se vor îmbunătăţi, iar birourile din Polonia şi Suedia vor deveni operaţionale. Cifrele din acest an demonstrează că EPPO a devenit un element central în orice reflecţie serioasă asupra viitorului aşa-numitei arhitecturi antifraudă a UE.

La sfârşitul anului 2024, EPPO avea un total de 2 666 de investigaţii active (o creştere de 38% faţă de anul precedent), cu un prejudiciu estimat la bugetul UE de 24,8 miliarde de euro (o creştere de 22,5% faţă de 2023). Mai mult de jumătate din acest prejudiciu (13,15 miliarde de euro) este legat de frauda transfrontalieră cu TVA, implicând aproape sistematic organizaţii criminale, ceea ce reprezintă un risc major pentru securitatea internă.

În 2024, EPPO a deschis peste 1 500 de noi investigaţii (aproape 10% mai mult decât în anul precedent), reprezentând 13,07 miliarde de euro în prejudicii estimate. Această creştere se datorează, în principal, cooperării îmbunătăţite dintre EPPO şi autorităţile naţionale relevante, precum şi determinării EPPO de a viza organizaţiile criminale, active în special în fraudele cu TVA, dar şi în fraudele ce implică fonduri europene.

Până la finalul anului 2024, EPPO gestiona 311 investigaţii active legate de NextGenerationEU, dintre care 307 proveneau din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF). Prejudiciul estimat pentru interesele financiare ale UE este de 2,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 30% din prejudiciul total estimat pentru frauda cu subvenţii. Această cifră este aşteptată să crească, în contextul implementării accelerate a fondurilor NextGenerationEU.

Creşterea numărului de investigaţii penale a fost constantă de la începutul activităţii EPPO, în iunie 2021 - dovedind că amploarea criminalităţii împotriva intereselor financiare ale UE a fost mult subestimată.

"Cu câţiva ani în urmă, aşteptările generale erau că EPPO nu va avea prea mult de lucru. A fost conceput ca o structură mică, pentru a gestiona ceea ce era considerat în mod obişnuit o criminalitate de nişă. După mai bine de trei ani de activitate, descoperind un adevărat continent al criminalităţii, capacitatea EPPO trebuie adaptată la realitate", a declarat Procurorul-şef european, Laura Kövesi.

"Pentru noi, la EPPO, întrebările cheie sunt: EPPO este bine echipat? Europol este bine echipat? Există anchetatori dedicaţi şi specializaţi din poliţie, administraţiile fiscale şi vamale, alocaţi pentru a sprijini investigaţiile EPPO în toate statele membre participante? În prezent, răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări este "nu'. Dacă vrem ca "arhitectura antifraudă a UE' să se îmbunătăţească, trebuie ca răspunsul să fie "da'."

În 2024, EPPO a procesat 6 547 de sesizări de infracţiuni (cu 56% mai multe decât în anul precedent). Peste 70% dintre acestea au provenit de la entităţi private, aproape 27% de la autorităţile naţionale şi doar 1,7% de la instituţii, organisme, birouri şi agenţii ale UE - ceea ce arată că acestea trebuie să îşi îmbunătăţească capacitatea de detectare şi raportare a suspiciunilor de fraudă către EPPO.

În 2024, EPPO a depus 205 rechizitorii (47% mai multe decât în 2023), aducând în faţa instanţelor naţionale un număr tot mai mare de autori ai fraudelor împotriva UE.

Pe parcursul anului, EPPO a îngheţat active în valoare de 849 milioane de euro, ceea ce reprezintă active existente blocate în vederea unei posibile confiscări după pronunţarea unei sentinţe definitive. Această sumă este de aproape 11 ori mai mare decât bugetul EPPO pentru 2024.

Cifre-cheie din Raportul Anual, valabile la 31 decembrie 2024:

6 547 de sesizări de infracţiuni procesate (+56% faţă de 2023);

1 504 investigaţii deschise (+9,7%), cu prejudicii estimate la 13,07 miliarde de euro;

2 666 investigaţii active, cu prejudicii estimate la 24,8 miliarde de euro;

18% dintre investigaţiile active (488) sunt legate de frauda cu TVA, dar reprezintă 53% din prejudiciul total estimat (13,15 miliarde de euro);

Peste 300 de investigaţii active legate de fondurile NextGenerationEU, cu un prejudiciu estimat de peste 2,8 miliarde de euro (+25%);

849 milioane de euro în active îngheţate;

161 de ordine europene de investigare şi cereri de asistenţă juridică mutuală trimise către state membre neparticipante şi ţări non-UE;

205 rechizitorii depuse (+47%), cu 869 de persoane inculpate;

166 procurori delegaţi europeni numiţi;

275 de angajaţi la sediul central din Luxemburg.