Raportul privind locurile de muncă nou create în SUA, pachetul de sprijin al UE ridică pieţele

Pieţele financiare au încheiat săptămâna trecută pe o notă optimistă, cu economia SUA în puternica revenire deşi a creat mai puţine locuri de muncă decât se prevedea, în timp ce UE este gata sa ajute cele 27 de state membre cu o primă tranşă de fonduri.

Economia americană a creat 559.000 de noi locuri de muncă în luna mai, sub cifra de 670.000 anticipată de analişti, ridicând vineri toţi indicii bursieri de pe Wall Street. Indicele Dow Jones Industrial Average DJIA a urcat cu 0,5%, împins de creşterea preţurilor din sectorul energetic. O creştere a acţiunilor de tehnologie a ridicat indicele Nasdaq100 cu 1,8%. Randamentele obligaţiunilor de trezorerie americane pe 10 ani au scăzut la 1,56% (de la 1,63%) datorită atenuării temerilor privind inflaţia.

Deşi au fost sub aşteptări, cifrele privind locurile de muncă sunt suficient de bune pentru a confirma revenirea puternică a economiei americane, dar şi pentru a calma temerile despre supraîncălzire ei.

Rezerva Federală îşi va reduce sprijinul pentru economie în perioada următoare, vânzând datoria corporativă pe care a cumpărat-o în timpul pandemiei. Fed a cumpărat în fiecare lună 80 de miliarde de dolari în obligaţiuni de trezorerie şi 40 de miliarde de dolari titluri de valoare garantate ipotecar pentru a echilibra pieţele financiare şi a sprijini economia. Instituţia de politică monetară americană a declarat că nu va creşte ratele dobânzii până când piaţa forţei de muncă nu îşi va reveni.

Dobânzile mai mari se traduc în costuri crescute pentru companiile aflate în expansiune, care se împrumută foarte mult, aşa cum se întâmplă cu cele din sectorul tehnologic. Recuperarea pieţelor emergente ar putea fi, de asemenea, expusă riscului într-o piaţă cu dobânzi ridicate şi un dolar puternic. Bugetele tuturor ţărilor ar putea fi şi ele sub presiune dacă guvernele ar trebui să plătească mai mulţi bani pe dobânzi, mai ales după un an de pandemie în care multe ţări au înregistrat deficite bugetare record.

Au fost, de asemenea, câteva remarci ale secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen, duminică, indicând faptul că politica monetară s-ar putea schimba în curând. În timp ce susţinea propunerea bugetară a administraţiei Joe Biden de 4 trilioane de dolari, ea a spus că "un mediu cu dobânzi uşor mai mari ar fi de fapt un plus din punctul de vedere al societăţii şi din punctul de vedere al Fed".

UE se pregăteşte să acorde ajutor ţărilor membre

De partea cealaltă a Atlanticului, pieţele au închis, de asemenea, săptămâna pe plus, dat fiind că Uniunea Europeană se pregăteşte în cele din urmă să distribuie o parte din cele 750 de miliarde de euro pentru recuperare în urma pandemiei. În lunile următoare, cele 27 de capitale ale UE vor primi o primă tranşă de 13% din suma totală care le-a fost alocată pentru lunile următoare. Restul depinde de îndeplinirea reformelor promise pentru creşterea rezilienţei. Guvernele şi-au prezentat planurile, iar UE le va analiza până la jumătatea lunii iunie.

România a solicitat subvenţii de 14,3 miliarde de euro şi împrumuturi de 15 miliarde de euro, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), inclusiv bani pentru transport durabil, educaţie, asistenţă medicală, renovarea clădirilor şi digitalizarea administraţiei publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viaţă a PNRR până în 2026.