Războaiele îngrijorează investitorii, dar pieţele îşi revin

Războaiele şi tensiunile geopolitice pot provoca îngrijorări în rândul investitorilor, însă pieţele tind să îşi revină în timp, potrivit analistului eToro, Bogdan Maioreanu.

Deşi recentul război din Ucraina şi ameninţările nucleare ale Rusiei au generat nelinişte, impactul asupra pieţei bursiere din SUA a fost limitat. Chiar şi după atacul cu rachetă al Rusiei asupra unei fabrici din Dniepr, pieţele s-au concentrat mai mult pe rezultatele financiare ale Nvidia, care urmau să fie anunţate a doua zi.

Şi în trecut am asistat la acest comportament de nenumărate ori, este de parere analistul eToro. Până în prezent, ameninţarea anihilarii nucleare nu a fost niciodată mai mare decât în 1962,

când preşedintele american Kennedy şi premierul sovietic Hruşciov s-au confruntat în perioada 16-28 octombrie din cauza amplasării de rachete sovietice în Cuba. Pieţele veneau după o

scădere susţinută între decembrie 1961 şi iunie 1962, cunoscută sub numele de "alunecarea Kennedy", dar înainte de începerea crizei începeau să se redreseze. Cu toate acestea, când a început criza propriu-zisă, indicele S&P 500 a pierdut peste 3,7%. Rezolvarea crizei a fost urmată de o redresare susţinută a pieţelor bursiere din SUA, astfel încât, la 30 de zile după

aceea, indicele a crescut cu 7,6%, iar trei luni mai târziu crescuse cu peste 17%.

De fapt, am observat acelaşi comportament şi în timpul altor războaie şi situaţii tensionate. În timpul războiului din Golf din decembrie 1990, impactul iniţial asupra S&P 500 a fost de -4%, iar piaţa a recuperat scăderea iniţială în primele 30 de zile, apoi urmată de o creştere de 12% după trei luni. În 2009, testul nuclear al Coreei de Nord a avut un impact iniţial de -1,3%, apoi indicele a crescut cu 5% în următoarele 30 de zile. Într-un alt test, în septembrie 2016, Coreea de Nord a susţinut că a reuşit să creeze o bombă miniaturizată cu hidrogen care ar putea fi încărcată pe o rachetă cu rază lungă de acţiune. Indicele S&P 500 a pierdut 2,55% în acea zi şi 30 de zile mai târziu era încă pe pierdere cu aproape 1%, dar la trei luni înregistrase o creştere de 3%. Escaladarea geopolitică din 2017 a început atunci când Coreea de Nord a testat rachete balistice deasupra Mării Japoniei. Acest eveniment a reprezentat o preocupare majoră pentru guvernul SUA. Impactul a fost negativ asupra pieţei în perioada iniţială de 30 de zile, de aproape 1%, dar S&P 500 a reuşit apoi să câştige după 90 de zile peste 4%. Evenimentele geopolitice au avut tendinţa de a influenţa mai puţin pieţele decât se temeau iniţial investitorii. La un an după criza rachetelor cubaneze, indicele S&P 500 crescuse cu peste 35%. De asemenea, indicele a câştigat aproape 29% la un an după invazia Kuweitului de către Irak în 1990 şi 35% la un an după începutul războiului dintre SUA şi Irak din 2003. Au existat şi

excepţii, războiul de Yom Kippur din 1973 a dus la prăbuşirea indicelui cu aproape 29%, iar după 9/11 în 2001 a avut loc o prăbuşire de - 20% şi mai recent, indicele a pierdut 6% din

valoare la 12 luni după începerea războiului Rusia - Ucraina.

Dar dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, un studiu realizat de Invesco a arătat că o sumă de 100.000 de dolari investită incepand din 1940 de un investitor ipotetic a crescut la 31,7 milioane de dolari atunci când investitorii au investit 5.000 de dolari de fiecare dată când a început un conflict, comparativ cu rezultatul de 23,2 milioane de dolari al investitorilor care au

retras retras 5.000 de dolari în aceleaşi condiţii. Chiar şi strategia "buy and hold" a avut rezultate mai bune decât cea a retragerilor.

Conflictele militare pot spori temerile investitorilor şi pot aduce incertitudini. Iar acest lucru afectează pieţele, deoarece investitorii nu tranzacţionează de obicei în funcţie de starea

lucrurilor, bună sau rea, ci mai degrabă în funcţie de aşteptările ca acestea să se îmbunătăţească sau să se înrăutăţească şi ce riscuri pot aduce portofoliilor lor.

Sondajul Retail Investor Beat arată că, la nivel global, mai mulţi investitori consideră în prezent riscurile economice, precum inflaţia şi posibilitatea unei recesiuni globale, ca fiind mai mari pentru portofoliile lor decât un conflict global. În cazul investitorilor români, riscul unui conflict global este perceput chiar mai puţin semnificativ, fiind depăşit de temerile legate de inflaţie şi o posibilă recesiune a economiei globale sau locale. Până în prezent, istoria a arătat că pieţele financiare tind să se redreseze odată ce incertitudinea dispare. Totuşi, rămâne o provocare pentru investitori să rămână calmi şi să îşi menţină strategiile pe termen lung, se arată în comunicat.