RĂZBOIUL DIN UCRAINA SCHIMBĂ PRIORITĂŢILE EUROPENE Comisia Europeană doreşte investiţii masive în mobilitatea militară

• Planul de Mobilitate Militară 2.0 va fi finanţat de Uniunea Europeană cu peste 1,69 miliarde euro • Scopul implementării lui, în perioada 2022-2026, este realizarea unei reţele europene de transport bine conectată, cu timpi de reacţie mai scurţi şi cu o infrastructură sigură şi rezistentă, care să asigure o mişcare rapidă şi fără întreruperi a trupelor, tehnicii şi echipamentelor militare

Relocările de echipamente şi tehnică militară care au avut loc, după declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului din Ucraina, din vestul Europei către Flancul Estic al NATO, au scos la iveală problemele privind mobilitatea pe continentul european atât privind transportul rutier, cât şi cel feroviar şi naval, precum şi discrepanţele între infrastructurile de transport din situate în vestul şi centrul Europei, faţă de cele existente în est, în special în România şi Bulgaria. Acest fapt s-a văzut cel mai bine la relocarea escadronului american de infanterie blindată de la baza din Germania, la Mihail Kogălniceanu, precum şi la trimiterea blindatelor şi tancurilor Leclerc de către Franţa la baza militară de la Cincu. Dacă drumul spre ţara noastră a durat două zile, în ţara noastră distanţa Arad-Mihail Kogălniceanu a fost parcursă în alte două zile, din cauza infrastructurii rutiere şi feroviare precare, ce nu permite deplasarea rapidă. De altfel, acest aspect a fost observat şi de partenerii americani care au impus realizarea în parteneriat cu Iniţiativa Celor Trei Mări, a autostrăzii Via Carpathia care să lege Marea Baltică (Polonia) de Marea Neagră (Constanţa) şi de Marea Adriatică (Grecia) şi calea ferată "Rail2Sea", care să modernizeze calea ferată ce leagă graniţa română cu Ungaria de portul Constanţa. Autostrada Carpathia va pleca din Polonia, mai precis din portul Gdansk, situat la Marea Baltică, şi va traversa Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia. Ea va conţine ramuri prin care se va asigura ieşirea către portul Constanţa şi către Turcia. Proiectul autostrăzii-gigant care să lege nordul Europei de sud, din Polonia până în Grecia, a fost depus în 2018 atât de România, cât şi de Polonia, în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări. Polonia s-a apucat deja de treabă, în timp ce la noi lucrurile încă trenează.

De aceea, la finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borell, au prezentat un plan de acţiune privind mobilitatea militară 2.0 şi o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi pentru a spori capacitatea UE de a-şi proteja cetăţenii şi infrastructura. .

Potrivit oficialilor de la Bruxelles, planul de acţiune privind mobilitatea militară va ajuta forţele armate europene să răspundă mai bine, mai rapid şi eficient la crizele care izbucnesc la frontierele externe ale UE şi dincolo de acestea, va consolida capacitatea UE de a sprijini statele membre şi partenerii în ceea ce priveşte transportul de trupe şi echipamentele acestora. Planul prevede realizarea unei infrastructuri mai bine conectate şi protejate, care va duce şi la întărirea cooperării cu NATO şi va promova conectivitatea şi dialogul cu partenerii cheie.

Prin acest plan, se va asigura o mişcare rapidă şi fără întreruperi a personalului militar, a materialelor şi a activelor - inclusiv în termen scurt şi la scară largă - în interiorul şi în afara UE, şi se va crea o reţea de transport bine conectată, cu timpi de reacţie mai scurţi şi cu o infrastructură sigură şi rezistentă.

Întocmit pe baza realizărilor primului plan de acţiune lansat în 2018, noul Plan de Mobilitate militară 2.0 acoperă perioada 2022-2026 şi include:

-identificarea posibilelor lacune în infrastructură, prioritizarea investiţiilor şi integrarea cerinţelor lanţului de aprovizionare cu combustibil, pentru a sprijini în termen scurt relocările forţelor militare;

- digitalizarea proceselor administrative legate de logistica vamală şi sistemele de mobilitate militară;

- măsuri de protecţie a infrastructurii de transport împotriva atacurilor cibernetice şi a altor ameninţări hibride;

- creşterea eficienţei energetice şi a rezistenţei la schimbările climatice a sistemelor de transport;

- consolidarea cooperării cu NATO şi partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada şi Norvegia, promovând în acelaşi timp conectivitatea şi dialogul cu partenerii regionali şi ţările de extindere, precum Ucraina, Moldova şi Balcanii de Vest.

Viitoarea reţea de mobilitate militară va fi realizată prin finanţarea din fondurile prinse în CEF (Facilitatea Connecting Europe) a proiectelor de infrastructură de transport cu dublă utilizare, proiecte ce vor fi selectate în decembrie 2022 şi care vor fi finanţate în total cu 1,69 miliarde euro.

În prima etapă, Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă vor efectua o analiză a modului în care reţeaua fizică de transport militar a UE îndeplineşte cerinţele militare, în consultare cu NATO, după caz. Obiectivul este de a acorda prioritate dezvoltării şi finanţării infrastructurii cu dublă utilizare la nivelul UE şi de a asigura rezistenţa reţelelor de transport. Fondul European de Apărare va finanţa, apoi, un consorţiu care va dezvolta un nou sistem de mobilitate militară, ce va contribui la accelerarea termenelor prin digitalizarea proceselor administrative.

Noul plan de acţiune abordează dezvoltarea capacităţilor strategice de ridicare în conformitate cu raportul CARD pentru a se asigura că statele membre îmbunătăţesc mobilitatea, dislocarea şi sustenabilitatea forţelor armate. În special, va aborda deficienţele pentru facilitatorii strategici, inclusiv capacităţile de ridicare (atât transportul aerian, cât şi maritim) necesare pentru o mişcare eficientă a forţelor la scară largă şi pentru capacităţile de transport strategice în zona critică a mărfurilor de mari dimensiuni sau specializate.

Noul plan de acţiune pune un accent mai puternic pe desfăşurarea de exerciţii militare pentru a identifica obstacolele şi blocajele rămase, inclusiv ca parte a "exerciţiilor live" propuse în contextul capacităţii de desfăşurare rapidă.

Alte acţiuni noi vor spori sinergiile, cooperarea şi coordonarea dintre actorii din apărare şi sectorul civil, în vederea gestionării creşterii cererii de mijloace de transport în situaţii de criză.

Pe lângă cooperarea UE-NATO, noul pilon al parteneriatelor introduce propuneri pentru un dialog îmbunătăţit şi conectivitate cu dublă utilizare cu parteneri regionali precum Ucraina şi Moldova, schimbul de bune practici cu partenerii din Balcanii de Vest şi intensificarea cooperării cu SUA, Canada şi Norvegia.

Noul plan de acţiune privind mobilitatea militară răspunde obiectiv inclus în Busola Strategică de a spori mobilitatea militară a forţelor armate europene în interiorul şi în afara Uniunii în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Mobilitatea militară este susţinută prin alte iniţiative de apărare, în special prin proiectul de Mobilitate militară de cooperare structurată permanentă (PESCO) şi proiectul Huburi logistice.