"Războiul din Ucraina şi inflaţia - doi factori care influenţează tranzacţiile imobiliare"

Reporter: Cum a încheiat anul 2021 sistemul bancar?

Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar românesc a demonstrat, anul trecut, că este agil, solid şi flexibil, aceste caracteristici fiind determinate şi de conlucrarea eficientă cu autorităţile şi de securitatea juridică. Agilitatea sistemului bancar a permis finanţarea economiei româneşti la cel mai ridicat ritm de la criza financiară trecută, creditarea fiind impulsionată de finanţările acordate companiilor.

Sectorul bancar românesc a înregistrat creşteri, în anul 2021, la toţi indicatorii care reflectă activele (14,23%), activitatea de creditare neguvernamentală (14,8%), economisirea (13,9%), în timp ce rata creditelor neperformante a continuat trendul descendent până la 3,35% în luna decembrie 2021. Indicatorul de solvabilitate a ajuns la 22,26%, la finele anului trecut, de aproape trei ori peste minimul solicitat.

La capitolul flexibilitate intervin atât capacitatea industriei de a se adapta rapid prin digitalizare pentru a servi nevoile clienţilor, cât şi mobilizarea public-privată de absorbţie a problemelor de lichiditate ale clienţilor. Ponderea împrumuturilor care au beneficiat de facilitatea de suspendare a obligaţiilor de plată este de peste 10% din total, însă datele oficiale arată că sub 1% din debitori aveau activată această facilitate în august 2021. În contextul pandemic, amânările la plată pentru debitorii afectaţi de pandemia COVID-19 s-au acordat în condiţiile stabilite de Ghidul Autorităţii Bancare Europene. Clienţii afectaţi de pandemia COVID-19 au putut accesa această facilitate pentru o perioadă maximă de suspendare de nouă luni, iar în bilanţul băncilor creditele au beneficiat de tratamentul prudenţial contabil recomandat de Autoritatea Bancară Europeană. În situaţia în care nu ar fi existat o astfel de derogare în ceea ce priveşte provizionarea, probabil că băncile ar fi fost afectate pe zona de solvabilitate.

Reporter: Care au fost provocările sectorului în cel de-al doilea an de pandemie şi ce perspective sunt pentru anul în curs?

Gabriela Folcuţ: Gestionarea riscurilor într-un mod metodic şi eficient, la nivelul anului trecut, a permis reducerea ratei creditelor neperformante până la 3,35% la finele lunii decembrie 2021. România a înregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre ţările europene, de aproape şase ori în şapte ani.

Anul 2022 se anunţă unul cu mai multe provocări la nivel internaţional. Pe harta riscurilor erau marcate, la începutul anului, mai multe riscuri determinate de pandemia COVID 19, riscurile geopolitice din Ucraina, creşterea inflaţiei, problemele de la nivelul unor state cauzate de situaţia energetică, insecuritatea alimentară şi instabilitatea politică. În momentul de faţă, la nivelul economiei româneşti, trei dintre cele mai ridicate riscuri sunt războiul din Ucraina, tensiunile de la nivelul echilibrelor macroeconomice, în mod special creşterea inflaţiei peste aşteptări şi efectele pandemiei COVID-19. Banca Naţională a României menţiona, la categoria riscuri sistemice ridicate, întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. La acestea se adaugă şi riscul legislativ.

Sistemul bancar românesc solicită eliminarea barierelor de ordin legislativ care pot afecta capacitatea industriei bancare de a finanţa revigorarea rapidă a economiei. Câteva proiecte care se află în dezbatere în Parlament conduc la creşterea riscului legislativ cu impact negativ asupra creşterii intermedierii financiare. Aplicabilitatea unor prevederi la contractele de credit în derulare este echivalentă cu insecuritatea juridică, prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, ceea ce poate reduce considerabil apetitul băncilor pentru creditarea segmentului populaţiei.

Sistemul bancar din România este solid şi rezilient şi, astfel, poate să-şi îndeplinească mandatul implicit pe care îl are, de creştere a intermedierii financiare în condiţii de predictibilitate. Obiectivul comunităţii bancare este să crească gradul de intermediere financiară de la nivelul de 26,8% spre media europeană de 92% şi nivelul incluziunii financiare de la 67% spre media europeană de 95%. Atingerea acestui obiectiv ar permite creşterea bunăstării economice a românilor şi recuperarea decalajelor în raport cu media europeană.

Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară?

Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar din România a început anul cu un sentiment pozitiv alimentat de perspectivele de dezvoltare a economiei României prin oportunităţile oferite de operaţionalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. România are un as în mânecă şi trebuie să-l folosească, indiferent de perturbările actuale. Comunitatea bancară doreşte să sprijine autorităţile române în operaţionalizarea PNRR, precum şi în susţinerea proiectelor aferente prin instrumente specifice de finanţare. Cu o strategie de creştere a intermedierii financiare, a nivelului de educaţie financiară şi accelerarea digitalizării, România ar putea înregistra un parcurs adecvat pentru a dubla nivelul PIB per capita la nivel naţional. În momentul de faţă, sistemul bancar trebuie să rămână agil să servească nevoile consumatorilor, companiilor şi statului român în materie de finanţare. Mizăm pe derularea unui parteneriat constructiv cu autorităţile române pentru a susţine economia României să depăşească riscurile existente.

• "Există o presiune pe salarii care se va accentua în economie"

Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflaţiei şi mişcările de politică monetară ale băncilor centrale?

Gabriela Folcuţ: Puseul inflaţionist se înscrie în tendinţa evidenţiată în plan global. La nivel european, inflaţia este alimentată de creşterile preţurilor produselor energetice şi ale alimentelor, dar şi de consecinţele războiului. Uniunea Europeană şi SUA sunt parte din acest fenomen, lista nefiind exhaustivă. La nivel european sunt state unde rata inflaţiei este de două cifre, iar în zona euro inflaţia a atins nivelul de 5,9%, în luna februarie. Lituania, Estonia şi Polonia au încheiat anul trecut cu o rată a inflaţiei peste nivelul României, care a înregistrat o rată anuală a inflaţiei IPC de 8,19% în decembrie, fiind cea mai ridicată valoare din ultimii zece ani. În februarie 2022, Lituania avea o inflaţie de 14%. Suntem prinşi într-un cerc vicios inflaţionist la nivel mondial.

Misiunea băncilor centrale nu este deloc uşoară. Pe de o parte, pun în balanţă măsurile de politică monetară de temperare a inflaţiei, iar pe de altă parte, trebuie să calibreze foarte atent amplitudinea şi cadenţa acestora pentru a nu afecta prea mult debitorii şi economia. Creşterea economică este şi aşa plăpândă după criza de sănătate şi este afectată acum şi de consecinţele războiului din Ucraina. Şi în România este estimată o decelerare a ritmului de creştere economică în raport cu rezultatele înregistrate la nivelul anului trecut. Există o presiune pe salarii care se va accentua în economie.

Reporter: Care va fi evoluţia dobânzilor la credite, dar şi la depozite, în acest an?

Gabriela Folcuţ: În condiţiile persistenţei factorilor exogeni şi endogeni care alimentează inflaţia, tendinţa este cea de majorare a dobânzii de politică monetară. Dobânzile la credite şi la depozite vor urma treptat, cu aplitudini diferite, această tendinţă de majorare.

Reporter: Care a fost parcursul dobânzilor la credite, în sistem, în 2021?

Gabriela Folcuţ: Dobânda aferentă creditelor în lei şi euro aflate în sold s-a menţinut la aproape acelaşi nivel, cu o tendinţă de decelerare pe parcursul anului şi cu o revenire parţială la finele acestuia. Astfel, dobânda medie la creditele în lei aflate în sold acordate populaţiei a fost de 6,72% în luna ianuarie 2021 şi a închis luna decembrie 2021 la 6,24%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. La companii, dobânda la creditele în lei aflate în sold a fost de 4,81% în decembrie anul trecut, în condiţiile în care rata inflaţiei este de 8,19%. Pentru creditele noi în lei, dobânda a fost de 6,02% pe segmentul populaţiei şi de 4,58% pe segmentul companiilor.

"Pe segmentul populaţiei, creditul ipotecar a impulsionat creşterea"

Reporter: Cum a evoluat cererea de credite imobiliare/ipotecare în ultimul an şi ce estimări aveţi în domeniu?

Gabriela Folcuţ: Băncile au luat în calcul o creştere a creditului neguvernamental de 8% în perioada decembrie 2020-decembrie 2022. Conform strategiilor, creditarea ar urma să se accelereze în special la nivelul segmentului companiilor nefinanciare. La nivelul acestora sunt în continuare vulnerabilităţi legate în special de numărul mare de firme cu capitaluri proprii sub limita reglementată şi disciplina laxă la plată.

Anul 2021 a adus rezultate foarte bune în planul finanţării. Viteza de creştere a soldului creditului neguvernamental, de 14,8% în ritm anual, din luna decembrie 2021, este cea mai mare viteză de creştere a creditării economiei reale din ultimii 12 ani. Astfel, după anul 2009, băncile au acordat cel mai mare volum de credite noi către populaţie şi companii.

În primele zece luni din anul 2021, băncile au acordat credite noi în valoare de 90,75 miliarde lei. Creditele noi acordate în primele zece luni ale anului 2021 depăşesc volumul împrumuturilor acordate pe parcursul întregului an 2020. În această perioadă, creditarea a fost impulsionată de creditele accesate de companii, ponderea acestora fiind de 53,75% din volumul creditelor noi. Activitatea de creditare a fost înlesnită atât în cazul populaţiei, cât şi a companiilor prin măsuri de fluidizare a acordării creditelor, cât şi prin garanţiile acordate, în urma deciziilor luate de stat şi de bănci. Mizăm în continuare pe accelerarea creditării pe zona companiilor, unul dintre programele care susţin creditarea companiilor fiind IMM INVEST.

Pe segmentul populaţiei, creditul ipotecar a impulsionat creşterea. Datele arată că în luna septembrie 2021 creşterea soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12%.

Cu toate acestea, sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei realizat de BNR arată că, în trimestrul al treilea, pe segmentul creditelor acordate populaţiei pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri, cele mai multe instituţii de credit au raportat scăderea într-o anumită măsură a solicitărilor de împrumuturi. Ponderea creditelor acordate prin programele guvernamentale pentru achiziţia unei locuinţe este de 22% din creditele ipotecare noi, fiind în uşoară scădere. Rata de neperformanţă la creditele ipotecare este de 1,5%, în timp ce valoarea medie a LTV pentru creditele nou-acordate este la 72%.

Reporter: Cum apreciaţi piaţa imobiliară în acest moment? Simţiţi ca ne aflăm într-un moment de boom imobiliar? Credeţi că urmează o cădere în piaţa imobiliară?

Gabriela Folcuţ: Există acele riscuri la nivel naţional şi internaţional pe care le-am punctat mai devreme, care în mod cert au impact şi asupra evoluţiei pieţei imobiliare. Războiul din Ucraina şi inflaţia sunt doi dintre factorii care influenţează în prezent deciziile cumpărătorilor şi vânzătorilor din piaţa imobiliară. Ponderea tranzacţiilor efectuate prin credit bancar este de 10-15% din totalul tranzacţiilor. Astfel, influenţa venită din zona bancară nu poate genera o evoluţie care să asigure o creştere sau o scădere notabilă. Cert este că evoluţia preţurilor materialelor de construcţii şi utilităţilor se resimte deja în piaţa imobiliară, în preţurile construcţiilor noi ce vor fi livrate începând cu acest an.

• "Vom asista la decelerarea ritmului de creştere economică"

Reporter: Cum apreciaţi că va fi afectat sistemul bancar şi economia, în general, de criza geo-politica din regiune? Este pregătit sectorul bancar pentru o nouă criza economică?

Gabriela Folcuţ: Declanşarea războiului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, în luna februarie 2022, are consecinţe negative în plan economic pentru multe state. În plan national, vom asista la decelerarea ritmului de creştere economică, comparativ cu anul 2021, la creşterea ratei inflaţiei şi se vor exercita noi presiuni asupra deficitului bugetar. Schimburile comerciale cu ţările aflate în conflict vor fi afectate, şi, cel mai probabil, impactul se va vedea şi în nivelul investiţiilor străine. Autorităţile şi instituţiile private aplică prevederile sancţiunilor decise la nivel european şi international şi o serie de măsuri de sprijin pentru refugiaţii din Ucraina. Aceste perturbări în economii ar putea conduce chiar la stagflaţie, redresarea economiei mondiale fiind pusă sub semnul întrebării. Un alt risc în acest război hibrid este cel legat de fake news (ştirile false). Consecinţele fake news pot fi extrem de dăunătoare pentru economie, mai ales în contextul actual.

România este stat membru al Uniunii Europene din anul 2007 şi al Alianţei Nord-Atlantice (NATO) începând cu anul 2004, ceea ce ne conferă siguranţă. Suntem încrezători în măsurile adoptate de autorităţi. Sectorul bancar este stabil şi solid, cu indicatorul de solvabilitate de aproape trei ori peste minimul solicitat, în timp ce indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate era de 242% în septembrie 2021, media europeană fiind de 172,4%.

Reporter: În ce stadiu se află sistemul bancar din punct de vedere al digitalizării?

Gabriela Folcuţ: De la debutul pandemiei, am asistat la consolidarea invesţiilor în digitalizare şi la extinderea gamei de produse şi servicii online. Valoarea cheltuielilor aferente segmentului digitalizare în pandemie se cifrează la 2 miliarde lei, pentru primele 15 bănci după cota de piaţă.

ARB a comandat în anul 2020 un studiu privind "Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor", realizat de IRES, care relevă trei portrete de români ce utilizează servicii sau produse bancare în contextul pandemic. 47% dintre români preferă interacţiunea online cu banca şi este foarte important că serviciile bancare pot fi accesate cu uşurinţă de pe Internet/Mobil. Aproximativ19% preferă interacţiunea fizică cu banca, dar folosesc şi aplicaţii online în interacţiunea cu instituţia de credit, în timp ce 34% dintre clienţi merg la bancă atunci când au nevoie.

Aproximativ 76,8% dintre români au încredere foarte multă în noile tehnologii (aplicaţii şi servicii digitale moderne), astfel că băncile inovează permanent. Sistemul bancar solicită flexibilitate în implementarea iniţiativelor în domeniul digital, prin recunoaşterea efectului juridic al semnăturii electronice simple sau al semnăturii electronice avansate. Se discută de prea mulţi ani despre acest aspect şi ne dorim implementarea. Este o măsură favorabilă pentru români. Ar conduce la reducerea birocraţiei, a timpilor alocaţi diferitelor operaţiuni şi a costurilor de acces la semnătura electronică pentru cetăţeni şi multe alte aspecte ce nu ţin doar de relaţia cu sistemul bancar.

Reporter: Ce programe de educaţie financiară derulaţi?

Gabriela Folcuţ: România are un scor redus la capitolul alfabetizare financiară. Scorul mediu de alfabetizare financiară în ţările participante la studiul OECD realizat în 2020 este de doar 12,7 din 21 şi 13 doar pentru ţările membre OECD. Scorurile mai mici au fost obţinute de adulţii din Italia (11.1), România (11.2) şi Columbia (11.2). În realizarea obiectivelor asociate pilonului strategic Educaţia Financiară, Asociaţia Română a Băncilor are în vedere consolidarea parteneriatului cu autorităţile responsabile şi realizarea de programe de educaţie financiară, care au inclusă şi componenta de educaţie digitală. Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor au încheiat, în anul 2018, un Protocol de colaborare pentru realizarea de activităţi comune în domeniul educaţiei financiare şi elaborarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară (SNEF). Comitetul de Educaţie Financiară elaborează draftul Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară, aceasta urmând să fie postat în consultare publică, astfel încât toţi stakeholderii să-şi aducă contribuţia.

ARB, BNR, ASF, prin intermediul IBR, au acreditat anul trecut la Ministerul Educaţiei singurul curs integral de educaţie financiară destinat profesorilor care predau disciplina obligatorie "Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a. Cursul de educaţie financiară este acreditat pe o perioadă de patru ani, iar în prezent se desfăşoară ediţia a XII-a. În anul 2021, ARB a realizat în parteneriat cu instituţiile publice BNR, ASF, MF şi ME site-ul Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară www.edu-fin.ro. Entităţile angrenate în proiecte din domeniul educaţiei financiare şi-au înscris programele proprii, dezvoltate începând cu anul 2018, pe platforma www.edu-fin.ro, la secţiunea Cartea Albă.

Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor şi Asociaţia Română a Băncilor derulează în parteneriat ediţia a III-a a programului FinClub, un program de educaţie financiară destinat elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionaţi de piaţa financiară.

ARB dezvoltă Programul de Formare Continuă "Educaţie Financiar Bancară pentru Profesori" fiind formaţi deja 650 de profesori care predau educaţie financiară elevilor din clasele I-XII. Cursul, aflat la ediţia XIV-a, este primul program intensiv gratuit dedicat profesorilor din România şi urmăreşte aprofundarea sau înţelegerea conceptelor cheie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului bancar pe care le diseminează elevilor în cadrul orelor de dirigenţie, economie şi educaţie financiară /antreprenorială.

ARB, împreună cu partenerii săi, a organizat, în luna martie, finala naţională a concursului European Money Quiz, acesta fiind un concurs on line de educaţie financiară destinat elevilor cu vârsta între 13-15 ani. European Money Quiz este o iniţiativă comună de alfabetizare financiară realizată de asociaţiile bancare din Europa, sub coordonarea Federaţiei Bancare Europene (FBE), iar începând cu acest an va fi organizat şi sub Global Money Week, un proiect al OECD.

Platforma DreptulLaBanking, un proiect al băncilor din România, pregăteşte sezonul al cincilea al show-ului on line de educaţie financiară din România, "La Taclale şi parale" destinat publicului adult. Pe zona de educaţie digitală cel mai important proiect este cel desfăşurat împreună cu Poliţia Română şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică. Invităm pe toţi cei care vor să se simtă în siguranţă pe internet să viziteze site-ul www.sigurantaonline.ro să ştie cum să reacţioneze corect atunci când primesc un telefon sau un SMS de la un număr necunoscut.

Este necesar un efort public-privat, iar sistemul bancar doreşte să contribuie la creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală.

Reporter: Mulţumesc!