RĂZVAN HORAŢIU RADU, DESPRE CONFLICTUL DIN UCRAINA: "Poate fi creat un tribunal ad hoc pentru crime de război, cu un acord al comunităţii internaţionale"

În timpul celui de-al doilea război mondial şi al conflictului din fosta Iugoslavie, nimeni nu se gândea că responsabilii vor ajunge să fie traşi la răspundere. De atunci, s-au diversificat instrumentele juridice, crimele internationale au fost analizate foarte serios atât de instanţele internaţionale, dar şi de cele interne şi există alte standarde şi proceduri. Există definiţii ale genocidului, ale crimelor împotriva umanităţii şi ale crimelor de război, dar şi dispoziţii care prevăd expres că pentru asemenea orori pot fi traşi la răspundere inclusiv şefii de stat, şefii de guverne sau şefii militari, spune Răzvan Horaţiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, magistrat şi fost agent guvernamental al României la CEDO şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit Hotnews.

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a ordonat miercuri Rusiei să suspende invadarea Ucrainei, însă Kremlinul ignoră această decizie, susţinând că nu o poate "lua în considerare".

În paralel cu demersurile de la Curtea Internaţională de Justiţie, 41 de state, între care şi România, au sesizat în 2 martie Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă o anchetă cu privire la posibile crime de război, crime împotriva umanităţii şi crime de genocid comise de Rusia în Ucraina.

Există vreo procedură juridică prin care Rusia să fie obligată să pună în aplicare decizia CIJ, mai ales că are drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite? / Poate fi Rusia sancţionată pentru nerespectarea deciziei?

Care sunt căile în justiţie pentru a investiga şi determina crimele de război, ştiind că unele ţări, precum Germania, au propriile legi pentru urmărirea penală a crimelor de război? / Este plauzibilă crearea de către unele state a unui tribunal după modelul tribunalelor militare de la Nuremberg de după cel de-al doilea război mondial împotriva liderilor nazişti?

Ar putea fi tras la răspundere Vladimir Putin?

Aceste sunt câteva dintre întrebările pe care i le-am adresat magistratului Răzvan Horaţiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi şi fost agent guvernamental al României la CEDO şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Ceea ce putem remarca acum este că sunt puse la încercare toate mecanismele internaţionale care au fost create după cel de-al doilea război mondial pentru a preîntâmpina războiul şi a proteja drepturile fundamentale ale cetăţeanului. Cât de eficiente vor fi aceste mecanisme rămâne de văzut. Un lucru este cert - după al doilea război mondial a existat nu doar o activitate de reglementare în domeniu, ci şi o practică internaţională astfel încât standardele se află acum la un alt nivel şi sunt create premisele pentru eficienţa unor asemenea mecanisme.

Putem observa mai multe demersuri la nivelul unor diferite organisme şi organizaţii internaţionale, cu obiect distinct de activitate. Unele dintre aceste demersuri au caracter de noutate, însă toate la un loc sunt complementare.

"Valorea juridică a hotărârilor CIJ este indiscutabilă"

Pe de o parte, observăm că Ucraina a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, organul judiciar al ONU, care judecă doar diferende între state. Curtea Internaţională de Justiţia a apreciat că este competentă să judece diferendul dintre Ucraina şi Rusia în baza Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948 şi a ordonat o serie de măsuri provizorii.

Aceste măsuri provizorii nu prejudecă fondul, însă ele sunt obligatorii pentru părţi şi se referă la obligaţia Federaţiei Ruse de a suspenda operaţiunile militare pe teritoriul Ucrainei şi de a se asigura că unităţile militare,

organizaţiile şi persoanele pe care le controlează nu continuă aceste operaţiuni, precum şi la obligaţia ambelor părţi de a nu lua măsuri care să agraveze sau să întârzie soluţionarea acestui litigiu.

Pe fond, acest litigiu declanşat de Ucraina are ca obiect lămurirea acuzaţiilor aduse Ucrainei de autorităţile ruse privind pretinse acte de genocid săvârşite pe teritoriul regiunilor Luhansk şi Doneţk, care au reprezentat pretextul invaziei, precum şi dacă autorităţile ruse pot utiliza intervenţia forţelor armate pentru a preveni şi pedepsi aceste pretinse acte de genocid.

Hotărârile Curţii Internaţionale de Justiţie sunt obligatorii. Ce va spune Curtea, când se va pronunţa pe fond şi cum se vor raporta părţile din litigiu la executarea hotărârii rămâne de văzut.

În general, comunitatea internaţională respectă hotărârile CIJ, care se bucură nu doar de forţă obligatorie, ci şi de autoritate şi izvor de inspiraţie pentru alte instanţe internaţionale. Valorea juridică şi intelectuală a

hotărârilor CIJ este indiscutabilă.

Dacă una dintre părţi nu se conformeaza, cealaltă se poate adresa Consiliului de Securitate al ONU. Aici, problema este că Rusia are drept de veto şi poate bloca discuţiile.

"Poate fi creat un tribunal ad hoc pentru crime de război, cu un acord al comunităţii internaţionale"

Pe de altă parte, Procurorul Curţii Penale Internaţionale, care are sediul tot la Haga, a fost sesizat de 41 de state, printre care şi România, cu privire la presupuse infracţiuni de competenţa Curţii legate de războiul din Ucraina.

Nici Federaţia Rusă şi nici Ucraina nu sunt părţi ale Statutului de la Roma din 1998 privind crearea Curţii Penale Internaţionale, întrucât nu l-au ratificat.

Totuşi, Ucraina a recunoscut competenţa Curţii de a cerceta faptele săvârşite pe teritoriul său începând cu anii 2013-2014. Prin urmare, Curtea Penală Internaţională este competentă cu privire la eventualele crime de genocid, de război, crime împotriva umanităţii sau de agresiune săvârşite ca urmare a conflictului din Ucraina.

În acest sens, după cum reiese şi din declaraţia procurorului Curţii Penale Internaţionale, are loc deja o anchetă şi se strâng probe în acest sens.

Dacă s-au săvârşit crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid, doar Curtea ne poate spune, după ce investigaţia este finalizată şi după ce desfăşoară o judecată echitabilă. Până atunci, indicarea unor vinovaţi ar pune în discuţie prezumţia de nevinovăţie.

Putem observa că există voci ale comunităţii internaţionale care solicită şi crearea unui tribunal special, ad-hoc pentru judecarea eventualelor crime internaţionale legate de agresiunea împotriva Ucrainei. Asemenea exemple pot fi observate în istoria secolului trecut. De exemplu, Tribunalul de la Nurnberg, care a judecat parte din conducătorii Germaniei naziste responsabili pentru crimele săvârşite în perioada celui de-al doilea război mondial sau Tribunalul de la Haga pentru fosta Iugoslavie care i-a judecat pe liderii responsabili de războiul din fosta Iugoslavie de la începutul anilor 90. Pentru a fi creat însă un asemenea tribunal ad hoc, este necesar un acord la nivelul comunităţii internaţionale.

"În cel de-al doilea război mondial nimeni nu se gândea că responsabilii vor ajunge să fie traşi la răspundere"

Cât de eficiente şi cât de repede se vor desfăşura asemenea anchete rămâne de văzut. Un lucru este cert: standardele internaţionale au evoluat. Comunitatea internaţională dispune de instrumente juridice mult mai bune pentru a investiga asemenea fapte şi de mijloace probatorii mult mai evoluate. Probele pot fi administrate mult mai uşor. Asistăm practic la un război live care vă lasa multe dovezi în urmă ce vor putea fi valorificate în justiţia internaţională.

În perioada desfăşurării celui de-al doilea război mondial şi al conflictului din fosta Iugoslavie, nimeni nu se gândea că responsabilii pentru aceste conflicte vor ajunge să fie traşi la răspundere. De atunci, s-au diversificat instrumentele juridice, crimele internaţionale au fost analizate foarte serios atât de instanţele internaţionale, dar şi de cele interne şi avem alte standarde şi proceduri. Avem definiţii ale genocidului, ale crimelor împotriva umanităţii şi ale crimelor de război, dar şi dispoziţii care prevăd expres că pentru asemenea orori pot fi traşi la răspundere inclusiv şefii de stat, şefii de guverne sau şefii militari.

Mai mult, Statutul Curţii Penale Internaţionale prevede drepturi şi garanţii procesuale conforme standardelor internaţionale pentru persoanele acuzate.

Este greu de răspuns categoric dacă va ar putea fi tras la răspundere Vladimir Putin, însă este cert că există premise si instrumente juridice de a sancţiona încălcările Dreptului Penal Internaţional.

"Presiunea ca instanţa penală de la Haga să îşi îndeplinească mandatul va fi foarte mare"

Negarea sau nerecunoaşterea competenţei Curţii Penale Internaţionale nu împietează decisiv asupra capacităţii acesteia de a-şi desfăşura activitatea. La un moment dat, o persoană pusă sub acuzare poate să nu mai beneficieze de sprijin politic şi să fie deferită unei asemenea instanţe.

Să ne amintim exemplul Slobodan Milosevic, care a fost predat în cele din urmă Tribunalului Internaţional pentru Fosta Iugoslavie şi care a fost judecat, condamnat, decedând în cele din urmă în închisoare.

Personal, am vizitat acum 5 ani, în calitate de membru al Comitetului pentru Prevenirea Torturii, persoane acuzate de crime de război în conflictul din fosta Iugoslavie. Erau comandanţi militari de rang inferior şi erau judecaţi de autorităţile naţionale croate. Unii aveau istorii de război foarte interesante ce făcuseră obiectul presei internaţionale. La momentul vizitei însă, erau nişte bătrânei aparent inofensivi, cu multiple probleme de sănătate, însă vă garantez că nici ei nu îşi imaginau în anii '90 că vor răspunde pentru faptele lor.

Aşadar, ceea ce contează este ca toate instrumentele internaţionale să fie folosite în asemenea împrejurări.

Impunitatea unor persoane va fi posibilă doar dacă comunitatea internaţională nu va ţine la standardele dezvoltate de-a lungul unei perioade de aproape un secol. Cu siguranţă, presiunea şi sprijinul internaţional ca instanţa penală de la Haga să îşi îndeplinească mandatul vor fi foarte mari.

Ce înseamnă crime de război

Sistemul internaţional de protecţie ne arată că este imperfect, dar voinţa internaţională îl poate face perfectibil. Cel puţin aşa ne-a arătat experienţă judiciară de până acum referitoare la sancţionarea unor asemenea fapte ce violează legislaţia internaţională.

În ceea ce priveşte crimele de război, crimele împotriva umanităţii, genocidul, conţinutul lor normativ este foarte larg. Tratatele internaţionale prevăd multiple acţiuni ca subsumându-se acestor infracţiuni, de exemplu: săvârşirea unor atacuri sistematice asupra populaţiei civile, exterminarea, supunerea la sclavie, omuciderea, tortura, vătămarea unor persoane protejate de convenţiile internaţionale, violurile, atacurile asupra populaţiei civile sau asupra unor bunuri protejate - şcoli, spitale, monumente, biserici etc.

"Cei care s-au adresat sau vor să se adreseze CEDO împotriva Rusiei, lăsaţi fără apărare"

Nu în ultimul rând, putem observa cum este lăsat fără acoperire sistemul de protecţie al CEDO. Privit ca fiind cel mai de succes model în materia protecţiei drepturilor omului, sistemul european de protecţie creat la nivelul Consiliului Europei pare să îi lase fără apărare pe cetăţenii care au introdus sau intenţionau să introducă plângeri împotriva Federaţiei Ruse, dat fiind că aceasta s-a retras din Consiliul Europei şi a denunţat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, un instrument foarte important şi eficient de protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţeanului.

CEDO a anunţat că a suspendat plângerile introduse împotriva Rusiei. Practic, cetăţenii care suferă eventuale abuzuri din partea statului rus rămân descoperiţi.

În mod cert, provocările cu care se confruntă comunitatea internaţională sunt fără precedent, însă eu am toată încrederea că vor exista voinţă şi inteligenţă politică şi juridică care să determine eficacitatea mecanismelor dezvoltate în atâtea decenii şi, eventual, la crearea unora noi. Prin urmare, nu cred că acţiunile iresponsabile care încalcă ordinea juridică internaţională vor rămâne nesancţionate.