Recolte slabe şi pierderi de peste 7.000 de lei la hectar

Producţiile de grâu din acest an sunt mult sub aşteptările fermierilor, iar porumbul şi floarea soarelui sunt aproape complet distruse de secetă. În lipsa unor sisteme de irigaţii care să le salveze culturile, agricultorii din Buzău mai au doar o speranţă pentru a-şi mai recupera din pierderi: despăgubirile de la stat.

Liviu Bărăgan, primarul comunei Vâlcelele, a spus: "Situaţia, în localitatea Vâlcelele, este dezastruoasă. Culturile sunt calamitate 100%, atât porumbul, cât şi floarea-soarelui. Grâul l-am recoltat, media este undeva la 1500 de kg, per total localitate. Unii fermieri au făcut 2 tone, unii au făcut 2.200 tone, alţii au făcut 500 de kg sau 800 de kg, dar per total cam în jur de 1500 de kg de grâu per total suprafaţă. Vâlcelele este afectată ce nu s-a pomenit de câţiva ani, cred că de 50 de ani nu s-a mai întâmplat asemenea catastrofă. Porumbul a rămas undeva la 50-60 cm, s-a uscat total, nu mai are nici măcar o frunză verde, deja este toamnă la noi, noi am stocat combinele, le-am băgat la hangare pentru că nu avem ce să mai facem cu ele. De acum încolo, dacă Dumnezeu vrea şi ne plouă, să putem să lucrăm terenul, să semănăm rapiţa, grâul, culturile de toamnă".

Aceeaşi situaţie este şi în alte zone agricole din judeţ, unde, gradul de afectare al culturilor depăşeşte cu mult 50%.

"Mă aştept ca în zona Vâlcelele peste 90% din suprafaţa arabilă din acest UAT să fie afectat de secetă pedologică, la Ghergheasa la fel peste 70%, la Puieşti peste 50% din suprafeţele lucrate de fermieri", a spus prefectul judeţului Buzău, Daniel Ţiclea, după ce a stat de vorbă cu agricultorii şi a vizitat mai multe culturi din aceste localităţi.

Buzoienii spun că aşa secetă nu au mai trăit de ani de zile.

"În luna mai, când am ieşit la câmp să semănăm, am ieşit cu 30 de litri în 6 luni de zile şi din mai şi până acum avem 40 de litri de apă plouaţi: 5 litri, 8 litri, 12 litri, care a făcut mai mult rău plantelor, practic le-a uscat, le-a terminat, le-a sufocat, pentru că, pământul neavând apă şi fiind căldurile foarte mari şi venind o ploaie după o zi de 36 de grade, o ploaie de 7-8-10-12 litri, atunci s-au topit, practic le-a murat cu totul. Trebuia să plouă undeva la peste 50-60 de litri", a spus Liviu Bărăgan.

Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău, a completat: "Au mai fost ani grei, sigur, anul 2020, pe care l-am fi vrut uitat şi nu am fi vrut să trecem printr-o situaţie de acest fel. Totuşi eu zic că este mult mai bine decât în 2020, pentru că la grâu, de exemplu, atunci nu s-au făcut mai mult de 400-500 de kilograme la hectar, ceea ce, de data asta, eu zic că avem o altă producţie".

Acordarea despăgubirilor rămâne singura speranţă pentru agricultorii care au cheltuit mii de lei pentru înfiinţarea culturilor, iar acum, la vremea recoltatului, au rămas cu hambarele goale.

"Ţinând cont că motorina am cumpărat-o cu 86 de lei litru, îngrăşămintele le-am cumpărat cu 6.400 de lei tona de îngrăşăminte, numai din îngrăşăminte cheltuiala pe un hectar s-a dus undeva la 3400-3500 de lei doar cu îngrăşămintele. După care urmează aratul, discuitul, semănatul, aşa cât de puţin motorina s-a consumat şi toate cheltuielile se duc undeva la 7000 de lei - 70 de milioane bani vechi pe hectar", a spus primarul comunei Vâlcelele.

Deocamdată, nu se ştie dacă vor primi aceşti bani, însă fermierii au demarat procedurile pentru a depune cât mai repede toate documentele care arată cât de mare este calamitatea din teren. Pentru a-i ajuta pe agricultori, prefectul Daniel Ţiclea a organizat o întâlnire cu toţi primarii din zonele calamitate cărora le-a explicat cum trebuie completate documentele şi când trebuie depuse, conform noilor modificări cuprinse în ordinul comun M.A.D.R.-M.A.I.

"Statul român nu a rămas indiferent la soarta agricultorilor, de aceea e important ca toţi oamenii care îşi lucrează pământul să fie anunţaţi de aceste schimbări. Domnilor primari, proiectaţi acest mesaj către toţi fermierii, în mod obiectiv şi rapid, pentru ca ei să poată depune înştiinţările la C.L.S.U., iar demersurile în vederea stabilirii pagubelor să poată fi continuate. Ca prefect al judeţului, mă angajez ca în 24 de ore de la primirea centralizatoarelor de la primării la secretariatul Grupului Tehnic de Lucru să dispun trimiterea în teren a uneia din cele 4 comisii care să evalueze situaţia. Activitatea tututor acestor comisii, care vor ajunge în judeţ, va fi monitorizată de Corpul de Control al prefectului pentru o şi mai bună eficienţă, în sprijinul fermierilor buzoieni", a declarat Ţiclea.

Pe de altă parte, sunt şi fermieri care anul acesta au căştigat. Este vorba, în primul rând, despre agricultorii care au investit în irigaţii.

"Dacă acolo unde am irigat avem porumbul de 2 metri, în parcela învecinată, porumbul este până la genunchi, aşa cum este în cea mai mare parte din zona Râmnicului, dar efectele secetei pedologice sunt şi în jurul oraşului Pogoanele. Eu aş spune că pe direcţia acelui canal - Siret - Bărăgan - cam tot judeţul Buzău este afectat de secetă pedologică. Investiţiile, la unul dintre fiermierii la care eu am fost duminică, investiţiile au fost de 90.000 de euro anul trecut şi încă 100.000 anul acesta, ceea ce lui îi permite la ora actuală să irige 120 de hecatre din totalul fermei de 450 de hectare. Aşadar, un 25-30% din ce lucrează are irigat cu o investiţie de maxim 200.000 de euro", a explicat prefectul Buzăului.

Avantajaţi au fost anul acesta şi agricultorii care au pariat pe cultura de rapiţă.

Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău, a conchis: "Se pare că rapiţa într-adevăr, acolo unde cultura a fost înfiinţată la momentul potrivit, a beneficiat şi de un aport hidric mai mare, avem suprafeţe şi de 3 tone la rapiţă, şi de 2,5 tone, dar chiar şi de 3,800 - 3,900 tone, deci iată că rapiţa, chiar dacă la nivel de judeţ avem aproximativ 14.500 de hectare, deci o suprafaţă relativ mică, totuşi producţiile sunt bune în detrimentul suprafeţelor cu grâu, unde au suferit pierderi mai mari vis-a-vis de rapiţă".