Redeschiderea şcolilor, dorită cu ardoare de profesori, părinţi şi chiar copii

Şcoala a reînceput, în varianta online, iar discuţiile despre revenirea în spaţiile tradiţionale de învăţământ s-au intensificat. Trei sferturi dintre profesori şi părinţi şi peste jumătate dintre copii consideră necesară redeschiderea şcolilor, potrivit unui sondaj derulat de organizaţia Salvaţi Copiii. Cei mai mulţi dintre părinţi (78,4%) şi profesori (73,1%) consideră că elevii trebuie să revină cât mai curând în băncile şcolii, unde e nevoie de o regândire a programei şcolare (80,9%) şi de măsuri de educaţie remedială (43,7%), potrivit unui sondaj de opinie derulat de organizaţia Salvaţi Copiii. În ceea ce-i priveşte pe copii, 56,8% dintre ei se declară în favoarea redeschiderii şcolilor. În privinţa revenirii la şcoală, datele complete ale anchetei online relevă că: 56,8% dintre elevi se pronunţă în favoarea redeschiderii şcolilor, în vreme ce 23,5% preferă menţinerea formatului online; 78,4% dintre părinţi consideră necesară redeschiderea şcolilor, în vreme ce doar 12,7% spun că preferă ca şcoala să fie menţinută online; doar 14,2% dintre profesori consideră că şcoala trebuie să rămână online, în vreme ce 73,1% dintre cadrele didactice consideră necesară revenirea în bănci. Restul se declară nehotărâţi.

Cu privire la condiţiile pe care şcolile trebuie să le îndeplinească, pentru ca redeschiderea să fie făcută în condiţii de siguranţă, cei mai mulţi pun accentul pe existenţa materialelor igienico-sanitare, dar o condiţie importantă este şi evitarea aglomeraţiei în spaţiile limitrofe şcolilor: " 83,5% dintre respondenţi consideră că asigurarea condiţiilor igienico-sanitare este o condiţie necesară pentru deschiderea şcolilor. 69,8% spun că e nevoie de asistenţă medicală în toate şcolile. 59,3% dintre cei intervievaţi vor să fie luate măsuri pentru evitarea aglomeraţiei în jurul şcolilor. 45,3% consideră că e necesară reducerea numărului de elevi din clase. 44,8% consideră că e nevoie de transport sigur către şi dinspre şcoală. Odată reluată activitatea didactică în şcoli, devine imperioasă recuperarea materiei şi acoperirea decalajului educaţional pentru copiii vulnerabili, care nu au avut o participare reală la educaţia online. 80.9% consideră utilă revizuirea programei şcolare, cu accent pe materia esenţială. 43,7% spun că sunt necesare intervenţii de sprijin pentru cei care nu au reuşit să participe real la educaţia online. Un procent mic - 10,2% - se pronunţă pentru prelungirea duratei cursurilor în acest an şcolar." Organizaţia Salvaţi Copiii a solicitat Guvernului să menţină deschise toate unităţile de învăţământ preşcolar şi clasele 0 - 4, asigurând totodată măsurile de siguranţă şi materialele sanitare (măşti, dezinfectanţi etc.) necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în şcoală şi în comunitate şi aplicând scenariul galben ori verde, în funcţie de gradul de aglomerare a grupelor de copii la clasă. Pentru elevii mai mari (învăţământ secundar sau liceal), revenirea lor în spaţiul şcolar trebuie să constituie o prioritate, mai ales în localităţile mai puţin afectate de pandemie şi în şcolile unde numărul redus de elevi permite distanţarea fizică de cel puţin 1,5 m între elevi. Atât organizaţiile care promovează drepturile copiilor şi educaţia incluzivă, cât şi specialiştii au atras în mod repetat atenţia asupra faptului că este nevoie de o evaluare serioasă a impactului pe care l-au avut închiderea şcolilor şi accesul inegal la internet şi tehnologie, recomandând ca profesorii să fie încurajaţi să evalueze rămânerile în urmă şi să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care nu au avut sau au avut un acces limitat la învăţarea on-line. "Orice amânare a acestor evaluări sau a implementării unor măsuri remediale adaptate nevoilor fiecărui elev şi comunităţi şcolare nu va face decât să adâncească pierderile de învăţare, condamnând numeroşi elevi din grupurile vulnerabile la insucces şcolar şi risc major de părăsire a şcolii", transmite organizaţia într-un comunicat. Anchetele sociologice ale organizaţiei Salvaţi Copiii realizate în acest an au arătat dificultăţile cu care se confruntă copiii şi familiile lor: "36% dintre familiile dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare. Aproximativ 500.000 de copii au fost afectaţi în mod direct. Peste 1.000.000 de copii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal/profesional au putut folosi doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online în timpul stării de urgenţă, situaţie confirmată recent în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare . Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimţit cel mai puternic impactul negativ al izolării, iar jumătate dintre părinţi, elevi şi cadre didactice apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din şcoală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19. Patru din zece cadre didactice, adică aproximativ 1.000.000 de învăţători şi profesori, au avut probleme în derularea cursurilor online, fie din cauza lipsei dotării corespunzătoare a şcolii cu tehnica digitală necesară şi o conexiune adecvată fie pentru că nu dispun de materiale didactice adaptate mediului online".

Din această perspectivă, devine crucială extinderea progresivă a programelor de tip "Şcoală după şcoală", cu un program de la 8.00 la 16.00/17.00 şi o masă caldă. O importanţă majoră o au însă şi respectarea măsurilor de prevenţie în proximitatea unităţilor de învăţământ, mai ales de către adulţii care însoţesc copiii către şi de la şcoală, precum şi asigurarea unor alternative sigure de transport pentru copiii care frecventează grădiniţe sau şcoli aflate la distanţă de domiciliu. O măsură imediată ar trebui să o constituie asigurarea transportului şcolar, nu doar în mediul rural, ci şi în cel urban, prin achiziţionarea de microbuze şcolare şi angajarea de şoferi, folosind modelul transportului clienţilor marilor reţele de magazine. Pentru a putea asigura un număr redus de elevi în grupă sau clasă în învăţământul preşcolar şi primar, dar şi condiţii sanitare corespunzătoare în unităţile de învăţământ sau intervenţii adaptate de educaţie remedială pentru elevii care nu au acces sau au un acces limitat la educaţia online, este nevoie de suplimentarea personalului didactic şi nedidactic, pe baza unei analize de nevoi derulate în toate unităţile de învăţământ şi pregătirea acestora pentru dobândirea de competenţe digitale şi abilităţi de comunicare la distanţă.