Reducerea birocraţiei şi sprijinul pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor - priorităţi ale Comisiei Europene

Oficialii de la Bruxelles doresc reducerea birocraţiei în Uniunea Europeană şi de aceea în trimestrul III al acestui an vor prezenta o propunere de reducere cu 25% a cerinţelor de raportare din partea companiilor, a anunţat, ieri, în plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

"Companiile şi angajaţii fac din piaţa unică una dintre cele mai atractive regiuni economice ale lumii. Fie că este vorba despre giganţii industriali şi liderii de piaţă mondială sau despre întreprinderile mici şi mijlocii ori întreprinderile familiale, succesul lor este succesul Uniunii Europene. Prin urmare, ar trebui să facem tot ce putem pentru a le uşura activitatea. Calitatea administraţiei publice şi cadrului legal reprezintă cheia competitivităţii companiilor europene. De aceea, utilizăm evaluări de impact cuprinzătoare pentru a încerca să ne asigurăm că legile UE nu împovărează întreprinderile, ci le sprijină. (...) Prin urmare, ne vom uita dincolo de graniţele departamentale pentru a vedea ce face cu adevărat Europa mai competitivă şi de ce ne putem lipsi. Până în toamnă vom prezenta propuneri concrete pentru a simplifica cerinţele de raportare şi a le reduce în general cu 25%", a spus Ursula von der Leyen.

Arătăm că birocraţia reprezintă o problemă şi pentru antreprenorii români. Potrivit analizei ample efectuată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România pe 1194 IMM-uri, analiză cuprinsă în Carta Albă 2022, la o întrebare cu răspunsuri multiple 40,9% (4 firme din 10) dintre antreprenorii chestionaţi au menţionat că birocraţia le afectează activitatea întreprinderii, 45,82% au afirmat că principala problemă cu care se confruntă este inflaţia, 43,36% au susţinut că au probleme din cauza incertitudinilor privind evoluţiile viitoare, 33,43% s-au plâns de calitatea slabă a infrastructurii, 33,33% de concurenţa neloială şi 32,06% de corupţie.

Preşedintele Comisiei Europene a mai precizat ieri că pentru creşterea competitivităţii companiilor din UE pe plan global este nevoie ca statele membre să stabilească o cotă de minim 3% din PIB, care să fie alocată pentru cercetare şi dezvoltare până în anul 2030.

"Încet, dar sigur, ne apropiem de această ţintă, dar nu este suficient. Alţii sunt mai rapizi şi mai buni. În timp ce suma pe care o cheltuim pentru cercetare şi dezvoltare creşte încet, ponderea noastră din cheltuielile globale pentru cercetare şi dezvoltare a scăzut de la 41% la 31% în ultimii 20 de ani. Împreună cu Preşedinţia suedeză a Consiliului, aş dori, prin urmare, să propun şefilor de stat sau de guvern să creştem obiectivul comun al UE pentru cheltuielile pentru cercetare. Acest lucru este necesar pentru cercetătorii, oamenii de ştiinţă şi companiile din UE şi reprezintă un semnal puternic în privinţa consolidării competitivităţii noastre", a spus Ursula von der Leyen.

Menţionăm că potrivit unui sondaj recent realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), doar 6,41% dintre antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră accesează fondurile europene destinate finanţării proiectelor din cercetare-dezvoltare-inovare. Acelaşi sondaj arată că 20% dintre antreprenori se împrumută de la bancă pentru acest tip de investiţie, iar aproximativ şapte din zece antreprenori (68,41%) realizează aceste investiţii din surse proprii, în limita disponibilităţilor financiare pe care le are fiecare companie.

Potrivit sursei citate, natura activităţilor inovative în cadrul afacerilor mici şi mijlocii se referă la noile produse (36,89% din total), noile tehnologii (35,45%), modernizarea sistemului informatic (27,52%), noile abordări manageriale şi de marketing (25,07%) şi pregătirea resurselor umane (18,01%).