• Parlamentarii au adoptat legile austerităţii, sub presiunea acordului cu FMI
• Articolele neconstituţionale au fost eliminate, tăierile de salarii şi ajutoare sociale rămân în vigoare
Parlamentarii au modificat, ieri, cele două legi ale austerităţii asupra cărora Guvernul şi-a angajat, recent, răspunderea ca să corecteze prevederile declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României (CCR).
Senatorii şi deputaţii au eliminat astfel din cele două proiecte de lege articolele care prevedeau tăierea pensiilor cu 15% şi recalcularea pensiilor magistraţilor.
După ce au aplicat corecţiile necesare, aleşii au votat cele două legi în urma cărora începe, practic, restructurarea cheltuielilor în sectorul public, implicit reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
Votul Camerelor reunite ale Parlamentului a fost o simplă formalitate desfăşurată sub presiunea necesităţii ca până la următoarea întrunire a board-ului FMI acest document să poată intra în vigoare, concomitent cu creşterea cu cinci puncte procentuale a TVA, relatează Agerpres. Legile austerităţii urmează să fie trimise preşedintelui spre promulgare şi devin operabile după publicarea în Monitorul Oficial.
• Ce venituri urmează să fie reduse
Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar prevede că se diminuează cu 25% "cuantumul brut al salariilor soldelor, indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută" (n.r. care au fost stabilite în conformitate cu Legea unică a sa-larizării şi în baza OUG nr. 1/2010).
Autorităţile susţin că tăierea unui sfert din salariile bugetarilor şi creşterea TVA cu cinci puncte procentuale (până la nivelul de 24%) creează premisele ca deficitul bugetar al ţării noastre pe 2010 să fie redus la 6,8% (nivelul stabilit cu FMI în luna mai).
De asemenea, de la 1 iulie urmează să fie redus cu 25% şi cuantumul drepturilor reprezentând salarizarea în valută şi alte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis în misiune permanentă sau tem-porară în străinătate, precum şi salariile personalului didactic, ale angajaţilor din instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Tot cu un sfert este redusă suma forfetară destinată plăţii drepturilor băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare.
Legea prevede că economiile astfel obţinute vor fi virate integral la bugetul de stat şi specifică faptul că, dacă în urma tăierilor cu 25% rezultă o sumă mai mică decât salariul minim brut pe ţară, angajatul respectiv va primi salariul de 600 de lei.
Totodată, cuantumul indemnizaţiei de şomaj şi drepturile băneşti pentru persoanele disponibilizate din unităţi bugetare urmează să fie reduse cu 15%.
O altă prevedere se referă la faptul că nu se mai acordă bilete de odihnă pentru pensionari. În schimb, pensia socială minimă garantată este de 350 de lei. Indemnizaţiile revoluţionarilor se reduc şi ele cu 15%.
Nu în ultimul rând, nu se mai acordă trusouri pentru nou-născuţi, cărţi pentru profesorii din învăţământul preuniversitar şi se elimină măsurile de protecţie socială pentru foştii salariaţi ai MApN, Romsilva.
• Vass: Creşterea vârstei de pensionare şi impozitarea pensiilor, soluţii pentru scăderea deficitelor
Creşterea vârstei de pensionare şi impozitarea pensiilor rămân singurele variante de lucru pentru scăderea deficitelor mari ale fondului public de pensii, consideră Andreea Paul Vass, consilierul economic al prim- ministrului Emil Boc, potrivit Agerpres.
Andreea Paul Vass a explicat: "Deficitele mari ale fondului public de pensii pot fi rezolvate prin mărirea taxelor (contribuţiilor), diminuarea pensiilor, creşterea vârstei de pensionare, impozitarea pensiilor. Prima variantă de lucru este indezirabilă, căci plasăm o povară fiscală suplimentară pe forţa de muncă. A doua opţiune a fost declarată neconstituţională în România. Ne rămân ultimele două variante de acţiune".
Prin Codul Fiscal actual se aplică un impozit de 16% la suma care depăşeşte 1.000 de lei din pensia lunară.
Consilierul mai recomandă, pentru creşterea eficienţei sistemului public de pensii, majorarea accelerată a contribuţiilor la fondurile de pensii. (A.G.)