Probabil că un sfert dintre elveţieni au votat în favoarea Referendumului intitulat "Volgeld", care a avut loc ieri, au informat, tot ieri, iniţiatorii lui:
"În ciuda campaniei masive a adversarilor Vollgeld, care a semănat confuzie şi frică şi în ciuda dezinformării din partea Consiliului Federal şi a Băncii Naţionale, probabil că 26% au votat în favoarea iniţiativei. Acesta este un succes respectabil şi arată că mulţi elveţieni şi-au dat seama că producţia monetară a băncilor comerciale private conduce la numeroase probleme."
Echivalentul românesc al lui "Vollgeld" trebuie căutat între expresiile "Bani plini" sau "Bani întregi" sau "Bani sănătoşi"; am optat pentru această ultimă formulă de traducere, pentru că este mai sugestivă, în opoziţie cu "Banii bolnavi", adică banii-datorie emişi de băncile comerciale la iniţierea unei creditări.
Subiectul Referendumului a fost tratat pe larg, în exclusivitate în România, în Ediţia Specială a ziarului BURSA de marţi (vezi "Revoluţia bancară din Elveţia"/MAKE/BURSA/05.06.2018 şi celelalte materiale conexe), fiind absent în restul presei din motive nelămurite; în pofida gradului ceva mai ridicat de dificultate în prezentare, subiectul are o importanţă covârşitoare, căci elveţienii tentează o schimbare radicală a banking-ului.
Unii specialişti sunt de acord că modificarea plănuită de "Vollgeld" în Elveţia, (în cazul că ar fi reuşit), s-ar propaga cu repeziciune în lume - ar fi un fel de Apocalipsă pentru sistemul financiar-bancar şi ar zgudui felul în care este structurată societatea omenească.
Cele două sondaje care au precedat votul la Referendumul elveţian, au indicat o proporţie de 35% din populaţie în favoarea reformei propuse de "Vollgeld".
Iniţiatorii Referendumului explică:
"Datorită resurselor limitate şi naturii complexe a problemei, comitetul de iniţiativă, evident, nu a reuşit să ilumineze suficient populaţia. La aceasta se adaugă şi campania de înfricoşare a lobby-ului băncilor, care a contribuit la rezultat."
La închiderea ediţiei noastre, duminică, în ziua votului, nicidecum să dispunem de rezultate finale, întrucât votul era încă în evoluţie..
Nici măcar rezultatele Sondajului BURSA printre cititorii săi, pe acelaşi subiect cu Referendumul elveţian, nu erau disponibile, deoarece am planificat să închidem votul duminică, la miezul nopţii.
În schimb dispunem de un articol consistent despre natura banilor, scris de domnul Gheorghe Piperea, în mod special pentru BURSA şi pentru ocazia Referendumului "Vollgeld".
Îl publicăm în continuare.
1. fără titlu
(mesaj trimis de rogue trader în data de 11.06.2018, 06:35)
Gata? Ne-am linistit si cu asta? Zamfire ghinion, tati. Dar lasa ca apare altceva ca dusmanii sunt inventivi. Nu cred ca schema Vollgeld s-ar fi propagat rapid in lume pentru ca nu toti sunt deraiati mai ales in sistemul asta hulit financiar-bancar.O schimbare de genul asta necesita ani de zile nu e modificare de dobanda de la o zi la alta. Deci astept urmatoare gaselnita.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 11.06.2018, 09:32)
Daca ai fi citit ce am scris, daca ai fi tinut minte ce ai citit, daca ai fi procesat ce ai tinut minte, atunci ti-ai fi dat seama ca o idee cu origini in Biblie, publicata cu 200 de ani in urma, dezvoltata de numerosi economisti de buna factura teoretica, inclusiv de la FMI, nu are cum sa fie infirmata de un Referendum.
Cum poti sa scrii asemenea prostii?
Vad ca. la 2. ai cistigat si adepti...
Ciinele meu latra la masina.
Chiar nu reusiti sa depasiti nivelul?
1.2. Taxare (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Florin în data de 11.06.2018, 13:41)
Cred ca o solutie mai eficienta ar fi sa lasam Bancile sa produca bani insa sa le taxam in momentul acordarii creditului la exact suma pe care se asteapta sa o castige din dobanzi si comisioanele din ctr de credit. ( Adica banii credit sa fie taxati instant) si in felul asta Bancile vor fi mult mai atente cui dau banii. Plus ca sa fie obligate ca banii deponentilor sa fie garantati cu garantia tuturor creditelor acordate si in plus o limitare a veniturilor celor din top management sa zicem la un max 1% din diferenta dintre valoarea diferentei creditelor performante acordate + dobanzi de luat din care scadem creditele neperformante si a depozitelor
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.06.2018, 07:24)
Corect