Reforma coerentă a Constituţiei, dependentă de voinţa politică

Reporter: Revizuim Constituţia într-un moment delicat pe care Europa îl traversează, confruntându-se cu un adevărat val de euro-scepticism. Este oare de bun augur?

Cristian Pîrvulescu: Afirm cu toată tăria că nu există o alternativă la Uniunea Europeană, dar dincolo de acest lucru, eu nu cred că în Europa se manifestă un anti-europenism, ci mai degrabă o rezervă faţă de politica pe care o practică Consiliul European sau Comisia Europeană.

Şi de altfel, euroscepticismul este diferit de la stat la stat, astfel încât nu putem să comparăm valurile de anti-europenism din Spania cu cel din Cipru sau cu cel din România. În Uniunea Europeană avem state foarte diferite, care pot avea, într-adevăr valori comune, însă care sunt foarte greu de "tradus" la nivelul fiecărei naţiuni.

Reporter: Cum credeţi că vor primi politicienii raportul privind modificările Constituţiei pe care îl veţi prezenta pe 20 mai? Care ar fi principalele schimbări?

Cristian Pîrvulescu: Eu vreau să fac o comparaţie între 2002-2003 şi 2013, când am coordonat Forumul Constituţional, cu domnul Duvăz (n.r. Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz), pe vremea aceea secretar al Camerei Deputaţilor.

În acea perioadă (2003), Comisia Parlamentară pentru revizuirea Constituţiei a lucrat în paralel cu Forumul Constituţional. Modificările aduse Constituţiei, la vremea respectivă, au fost circa 90 la număr, iar aproximativ 15-16% au fost preluate de la Forumul Constituţional.

În prezent, însă, situaţia este diferită întrucât avem un calendar diferit de cel din perioada 2002-2003.

Comisia Parlamentară pentru revizuirea Constituţiei aşteaptă raportul pe care Forumul îl va întocmi pe baza prevederilor primite de la corpul de experţi şi cetăţeni deopotrivă şi va lucra pe baza acestui document, după cum reiese din declaraţiile domnului Tudor Chiuariu, vicepreşedintele Comisiei.

În mod cert, vor fi discutate toate propunerile făcute de Forum, iar la vot vor fi supuse acele prevederi care întrunesc două treimi din voturi, motiv pentru care Forumul trebuie să realizeze o sinteză cât mai adecvată a acestor propuneri în vederea schimbării Constituţiei.

Totodată, la începutul lunii iunie, Comisia de la Veneţia va mai veni o dată în ţara noastră pentru a aviza modul în care decurge procesul revizuirii actului constituţional.

Schimbările care vor surveni în textul constituţional sunt destul de dificil de diseminat, actualmente, pentru simplul fapt că în momentul de faţă nu există o viziune clară a majorităţii parlamentare privind modificările care să fie aduse Constituţiei.

De altfel, există două ipoteze de lucru pe care le-am observat de-a lungul discuţiilor şi dezbaterilor din cadrul Forumului Constituţional: o modificare minimală a constituţiei sau, din contră, una extinsă.

Cert este că, prin revizuirea Constituţiei, se poate marca momentul resetării ţării noastre, un prilej potrivit pentru a regândi România secolulului XXI deoarece, deşi Constituţia noastră din 1991 a fost solidă şi modernă, ea a fost totuşi o Constituţie care privea spre trecutul comunist, iar astăzi plătim pentru această viziune.

Dovadă sunt blocajele şi criza politică de anul trecut, care au avut la temelie frica românilor de dictatură.

Mai mult, trebuie să ţinem cont de faptul că 2014 este un an electoral, motiv pentru care nu o să fie un an propice modificării Constituţiei, iar perioada care s-a alocat dezbaterii acestui proiect este una foarte scurtă. Noi am orgnizat deja 42 de dezbateri de când Forumul a început să func-ţioneze. Totuşi, în această perioadă redusă de timp, am primit deja 400 de propuneri de modificare a Constituţiei, existând foarte multe iniţiative întemeiate.

Reporter: Pe adresa Forumului Constituţional sosesc tot felul de propuneri de modificări, mai mult sau mai puţin ciudate: Eminescu pe drapel, un nou steag pentru a nu-l mai confunda cu cel al Ciadului, garantarea dreptului de a vota împotriva tuturor, dreptul la autoapărare prin deţinere de armament cu glonţ. Consideraţi că aceasta este o formă de interes faţă de acest proces sau reprezintă doar o formă de amuzament?

Cristian Pîrvulescu: Aceste propuneri există, însă ele nu iau forma unui proiect de lege, astfel încât pot fi interpretate drept simple ironii, dar pot să şi reprezinte modul în care unii cetăţeni percep, în prezent, Constituţia.

Ceea ce trebuie reţinut, momentan, este faptul că, prin Constituţie, poporul se defineşte ca putere. Totodată, revizuirea Constituţiei este rezultatul unui compromis, care presupune găsirea celei mai largi forme consensuale în vederea asigurării stabilităţii politice, celei economice şi sociale.

Reporter: Nu mai puţin de 30 de ONG-uri au propus introducerea în Constituţie a sintagmei "România stat laic". Este oportună o astfel de modificare ?

Cristian Pîrvulescu: România este un stat laic, dar nu există o prevedere agregată în Constituţie în acest sens.

La fel cum membri ai bisericii au propus, în mod individual, prevederi care să fie incluse în Constituţie pentru a sublinia caracterul creştin-ortodox al statului, la fel şi unii membri ai ONG-urilor au propus această prevedere.

Dar vrem noi, oare, să facem nişte schimbări minore, "fine tunning", după cu afirma premierul Victor Ponta, sau vrem să pregătim societatea pentru secolul 21?

Dacă nu vom fi suficient de inteligenţi încât să profităm de această ocazie şi să facem toate modificările necesare, atunci ne vom confrunta, din nou, cu nevoia revizuirii Constituţiei în doar câţiva ani.

Criza actuală economică va schimba lumea, motiv pentru care ar trebui să profităm de prilej şi să punem bazele unei Constituţii care să favorizeze România în anii care vor urma.

Personal, consider că rolul României în Europa ar trebui definit de modul cum va arăta Constituţia după ce va fi revizuită.

Reporter: Cum priviţi propunerile premierului de confiscare a averilor ilicite şi modalităţile de expropriere?

Cristian Pîrvulescu: Acest subiect este unul delicat şi controversat, în acelaşi timp.

Nicio modificare nu se poate atinge de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate de Constituţie. Din punctul asta de vedere, mai degrabă o nouă Constituţie ar rezolva problema, decât o revizuire a celei prezente.

Mai mult, Curtea Constituţională se împotriveşte modificărilor care afectează drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, astfel încât este dificil să prevăd cum se va ajunge la un compromis pe tema confiscării averilor obţinute ilicit.

Mai mult, membrii Comisiei de la Veneţia au precizat că nu există un standard european privind cele două prevederi, astfel încât acest aspect va rămâne la latitudinea ţării noastre, în cadrul Constituţiei existente, însă.

Am înţeles, din dezbaterile pe care le-am avut cu membrii Comisiei de la Veneţia că, spre exemplu, forma republicană a statului nu poate fi modificată nici măcar în cadrul unui noi Constituţii. Doctrina constituţională europeană garantează existenţa unor principii eterne care fac imposibilă schimbarea formei de guvernământ, idee care a stârnit reacţii interesante ale adepţilor altor forme de guvernământ precum monarhia, aflaţi la întrunire.

Reporter: Nu putem schimba forma de guvernământ, dar putem să schimbăm regimul politic.

Cristian Pîrvulescu: România are un aparent regim semi-prezidenţial cu un rol destul de important, teoretic. Constatăm totuşi că Parlamentul se află sub controlul partidelor politice care au un rol constituţional destul de crescut.

Este de dorit ca regimul politic să fie încorporat în mod coerent în textul Constituţiei pentru evitarea blocajelor politice şi sociale.

Eu consider că ţara noastră are un preşedinte slab din punct de vedere constituţional, în comparaţie cu alte state, întrucât nu poate dizolva parlamentul decât în situaţii excepţionale, nu îl poate demite pe prim-ministru, nu poate convoca referendum legislativ, nu poate apela la naţiune pentru a legifera.

Aşadar, cine conduce România? Aceasta este întrebarea care ne macină de 20 de ani, şi care, poate că ar trebui să fie soluţionată prin trimiteri clare la constituţie.

Avem exemplul din 2012, când nu se ştia cine trebuie să reprezinte România la Consiliul European, fie preşedintele, fie primul-ministru.

Totul porneşte de la modul în care este definită Constituţia şi poate că ar merita să clarificăm care sunt prerogativele preşedintelui. După cum am mai afirmat, depinde de voinţa politică pentru a realiza o reformă coerentă a Constituţiei.

Reporter: Europarlamentarul PDL, Cristian Preda, a atras atenţia că, în cazul în care nu se va introduce în proiectul de revizuire a Constituţiei prevederea referitoare la Parlamentul unicameral, se va ajunge la un blocaj generat de decizia CCR care spune că trebuie să se ţină cont de scrutinul din 2009. Există o astfel de posibilitate?

Cristian Pîrvulescu: Este o problemă controversată, iar domnul Preda face parte dintr-un partid politic care a avizat pozitiv această idee a Parlamentului unicameral, în trecut.

Parlament unicameral sau bicameral, totul depinde de modul în care va fi realizat procesul de regionalizare. Trebuie văzut dacă regiunile vor fi reprezentate sau nu în Parlament. Trebuie văzut ce fel de ţară ne dorim să construim.

Reporter: Referendumul pentru revizuirea Constituţiei poate avea loc în această toamnă, aşa cum au sugerat liderii USL? Termenul este realist?

Cristian Pîrvulescu: Calendarul pe care şi l-au propus politicienii este unul prea optimist, din punctul meu de vedere. La sfârşitul lunii iunie se doreşte ca un proiect de revizuire să fie deja pus la punct. Politicienii au vorbit cu membrii Comisiei de la Veneţia pentru ca un acord de principiu al experţilor să fie acordat în septembrie, iar în octombrie să fie organizat referedumul.

Problema formală, însă, constă în faptul că reunirea Comisiei de la Veneţia este pe 12 octombrie, iar atunci se prezintă şi rapoartele, în plenul comisiei. Avizul formal va fi primit de abia în octombrie, iar cel mai probabil un referendum va fi realizat în noiembrie. Toată graba gravitează în jurul regionalizării, sau cel puţin aceasta este justificarea oficialităţilor.

Regionalizarea nu se poate face dacă nu este modificată Constituţia, iar dacă demersul regionalizării nu se face înainte de 2014, atunci nu va produce beneficii pe linia cu EU privind fondurile europene şi bugetul multi-anual.