Reformele legislative majore care vor modela sectorul financiar din România

Rebecca Marina, counsel, şi Sandra Danciu, associate, de la Filip&Company Business Law, comentează că, pe măsură ce Uniunea Europeană accelerează procesul de transformare digitală, furnizorii de servicii financiare din România se confruntă cu necesitatea de a se adapta rapid la un peisaj legislativ în continuă schimbare, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Reglementările noi, cum ar fi Regulamentul privind Plăţile Instant, a Treia Directivă privind Serviciile de Plăţi ("PSD3") şi Regulamentul privind Serviciile de Plăţi ("PSR"), vor modifica semnificativ arhitectura pieţei plăţilor. Aceste schimbări aduc atât provocări considerabile, cât şi oportunităţi strategice pentru bănci, instituţii de plată şi companii fintech care activează pe piaţa locală.

Începând cu 9 ianuarie 2025, instituţiile financiare din întreaga zonă euro primesc plăţi instant-un reper important în eforturile UE de a facilita tranzacţiile în timp real. Până la 9 octombrie 2025, aceste instituţii trebuie, de asemenea, să fie pe deplin capabile să trimită plăţi instant. Pentru instituţiile de credit din România, termenul-limită este stabilit pentru 2027. Totuşi, pot apărea discuţii privind termenul aplicabil pentru instituţiile de credit străine licenţiate şi reglementate în jurisdicţiile din zona euro (precum Olanda, Franţa şi Irlanda), dar care operează în România sau în alte ţări din afara zonei euro, fie direct, fie printr-o sucursală.

În plus, pentru a rămâne competitive în faţa băncilor din zona euro, unele instituţii de credit din România ar putea alege să adopte plăţile instant mai devreme. Pentru aceasta, băncile şi furnizorii de servicii de plată trebuie să îşi modernizeze infrastructura, să îşi consolideze mecanismele de detectare a fraudelor şi să asigure rezilienţa operaţională, în conformitate cu Regulamentul privind rezilienţa operaţională digitală (DORA).

O cerinţă importantă a Regulamentului privind Plăţile Instant este verificarea beneficiarului, menită să crească securitatea tranzacţiilor prin confirmarea detaliilor destinatarului anterior procesării plăţii. Totodată, instituţiile financiare trebuie să asigure paritatea taxelor pentru tranzacţiile instant şi cele tradiţionale şi să implementeze o transparenţă sporită faţă de clienţi. Actorii financiari din România trebuie să adopte aceste reforme rapid, pentru a menţine competitivitatea şi conformitatea cu standardele europene.

Revizuirea PSD2 de către Comisia Europeană a condus la introducerea PSD3 şi PSR, care vizează o mai bună aliniere a obligaţiilor de conformitate, reducerea riscurilor de fraudă şi stimularea concurenţei.

PSD3 propune un cadru consolidat pentru reglementarea instituţiilor de monedă electronică (EMI) şi a instituţiilor de plată, reducând discrepanţele de supraveghere. Conform noilor reguli, aceste entităţi vor trebui să obţină noi licenţe în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a directivei. Totuşi, entităţile care respectă noile standarde pot beneficia de o autorizare automată, sub rezerva validării de către Banca Naţională a României. Aceste reforme vor obliga instituţiile financiare să-şi reevalueze strategiile de licenţiere, structura operaţională şi mecanismele de conformitate.

PSD3 aduce cerinţe mai stricte privind Autentificarea Strictă a Clienţilor (SCA) şi responsabilitatea furnizorilor de servicii de plată pentru anumite tipuri de fraudă, inclusiv neconcordanţa între IBAN şi numele beneficiarului, care poate duce la plăţi eronate şi frauda de tip "spoofing", în care atacatorii pretind a fi reprezentanţi bancari pentru a obţine acces neautorizat la datele utilizatorilor.

Pentru a reduce aceste riscuri, instituţiile financiare din România trebuie să investească în tehnologii avansate de prevenire a fraudei, mecanisme mai stricte de autentificare a clienţilor şi parteneriate strategice pentru schimbul de informaţii despre fraude, în conformitate cu GDPR şi legislaţia privind protecţia datelor.

PSD3 introduce, de asemenea, reguli mai stricte privind protejarea fondurilor clienţilor, impunând diversificarea plasamentului acestora. EMI-urile şi instituţiile de plată trebuie să asigure protecţia fondurilor până la sfârşitul zilei lucrătoare următoare primirii acestora, ceea ce necesară o gestionare mai eficientă a lichidităţii.

Pentru a rămâne competitive şi conforme, instituţiile financiare din România trebuie să adopte o strategie proactivă care să includă modernizarea infrastructurii (investiţii în plăţi instant, sisteme de detecţie a fraudei şi securitate cibernetică), alinierea cu noile reglementări (evaluări continue ale conformităţii şi colaborare cu Banca Naţională a României), parteneriate strategice (cooperare cu furnizori de tehnologie, avocaţi şi consultanţi specializaţi în reglementări financiare).

Adoptarea rapidă a acestor schimbări nu doar asigură conformitatea, ci poate deveni un avantaj competitiv pe o piaţă financiară din ce în ce mai dinamică şi reglementată.