REGLEMENTAREA AI:  Diferenţe între sectorul public şi cel privat privind prioritizarea aspectelor de etică în utilizarea inteligenţei artificiale

Există perspective diferite în modul în care sectorul public şi cel privat percep viitorul eticii, guvernanţei, protecţiei vieţii private, politicilor şi reglementării tehnologiilor pentru inteligenţa artificială (IA), se arată în studiul EY - Bridging AI's trust gaps, realizat în colaborare cu The Future Society, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Principalele diferenţe identificate în studiu se încadrează în patru arii: echitate şi evitarea discriminării, inovaţie, accesul la date şi confidenţialitate şi drepturile asupra datelor.

Studiul include interviuri cu 71 de decidenţi politici şi peste 280 de organizaţii globale. Respondenţilor li s-a cerut să facă o ierarhizare a principiilor etice în funcţie de importanţa lor în cazul a 12 scenarii diferite de utilizare a inteligenţei artificiale, fiind apoi evaluată atitudinea lor faţă de riscurile şi reglementarea inteligenţei artificiale.

Opiniile decidenţilor politici converg în privinţa unor priorităţi specifice, în timp ce în sectorul privat lipseşte consensul

În răspunsurile decidenţilor politici se remarcă o aliniere în ceea ce priveşte principiile etice pentru diferite aplicaţii de inteligenţă artificială. De exemplu, referitor la utilizarea inteligenţei artificiale pentru recunoaşterea facială, cele mai importante preocupări menţionate de decidenţii politici sunt "echitatea şi evitarea discriminării" şi "confidenţialitatea şi drepturile asupra datelor personale". La aceeaşi întrebare, nu s-a notat o diferenţiere între priorităţile identificate de respondenţii din sectorul privat. Printre preocupările principale ale sectorului privat se numără principiile deja reglementate în prezent, cum ar fi GDPR, şi mai puţin problemele emergente, cum ar fi echitatea şi nediscriminarea.

Atât decidenţii politici, cât şi companiile consideră necesară o abordare care să implice mai multe părţi interesate în stabilirea direcţiei de guvernanţă a inteligenţei artificiale. Totuşi, rezultatele evidenţiază un dezacord în privinţa modului de implementare: 38% dintre organizaţiile intervievate se aşteaptă ca sectorul privat să conducă o iniţiativă de reglementare cu multipli actori interesaţi, în timp ce numai 6% dintre decidenţii politici sunt de acord. Această disonanţă generează provocări pentru ambele grupuri în avansarea unui cadru de guvernanţă. Totodată, aceasta implică riscuri de piaţă şi de reglementare pentru companiile care deja dezvoltă produse de inteligenţă artificială, în timp ce abordările privind guvernanţa se află încă în dezbatere.

Rezultatele studiului susţin faptul că fiecare dintre părţile implicate are anumite limitări în ceea ce priveşte implementarea unei inteligenţe artificiale etice, 69% dintre companii fiind de acord că legiuitorii înţeleg complexităţile tehnologiilor din sfera inteligenţei artificiale şi provocările mediului de afaceri, în timp ce 66% dintre decidenţii politici nu au fost de acord.

Aceste concluzii sugerează că o mai strânsă colaborare între cele două grupuri va fi esenţială pentru adresarea deficitului de cunoştinţe. Decidenţii politici ar trebui să adopte o abordare consultativă şi deliberativă, cu contribuţii din partea sectorului privat, în special în privinţa aspectelor tehnice şi comerciale complexe, în cazul cărora nu deţin cunoştinţe de specialitate. Deopotrivă, sectorul privat ar trebui să facă eforturi în direcţia ajungerii la un consens referitor la principiile de guvernanţă a inteligenţei artificiale, astfel încât să se ţină cont de cerinţele în materie de reglementare ale ambelor părţi.

Nigel Duffy, lider EY Global Artificial Intelligence, a declarat: "Companiile şi industriile se transformă prin intermediul inteligenţei artificiale, iar lipsa consensului reduce încrederea publicului în inteligenţa artificială şi încetineşte adoptarea unor aplicaţii critice. Pentru ca eforturile să dea rezultate, companiile şi decidenţii politici trebuie să se pună de acord. Coordonarea între părţile interesate este esenţială pentru elaborarea unor abordări pragmatice privind politicile şi guvernanţa, în care să se ţină cont de constrângerile şi realităţile practice".

"Viteza cu care tehnologiile de sub umbrela inteligenţei artificiale pătrund în toate aspectele vieţii noastre profesionale şi personale, ne face să credem că nivelul de maturitate este unul mai avansat decât în realitate. Pentru integrarea principiilor de etică în dezvoltarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială încă este necesar un efort susţinut pe termen mediu-lung din partea comunităţii de business şi tehnologie în vederea calibrării modelelor folosite. Datele reprezintă principala sursa de învăţare pentru inteligenţa artificială şi este rolul nostru, atât în mediul public, cât şi în cel privat, să ne asigurăm că modul în care acestea sunt folosite respectă principii sănătoase pentru dezvoltarea etică a aplicaţiilor ce vor lua decizii cu impact asupra societăţii", a declarat Aurelia Costache, Lider al Departamentului de Consultanţă din cadrul EY România.