REI Grup: Proiecte de peste jumătate mld. EUR pentru investiţii în producţia de materiale de construcţii sunt în pregătire pe schema ConstructPLUS

Proiecte de investiţii ce totalizează peste 500 de milioane de euro sunt în pregătire pentru a fi depuse de echipa REI Grup pe schema ConstructPLUS, instrumentată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) şi dedicată companiilor cu activitate în industria materialelor de construcţii, care vor să îşi diversifice activitatea prin noi fabrici sau prin noi investiţii în extinderea portofoliului de produse, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, deşi interesul pentru investiţii în domeniul producţiei de materiale de construcţii este unul uriaş, bugetul schemei este limitat în sesiunea ce a debutat azi, 8 aprilie, alocarea fiind de numai 149 milioane euro.

"Purtăm discuţii şi negocieri pentru proiecte mari de investiţii a căror valoare totală depăşeşte 500 de milioane de euro, iar ConstructPLUS este una dintre cele mai aşteptate scheme de ajutor de stat pentru companiile cu care colaborăm. Vorbim de companii cu activitate în sectorul producţiei de materiale de construcţii, eligibile pe această schemă de finanţare. Interesul este uriaş, însă este clar că nu toate proiectele vor beneficia de finanţare din cauza alocării foarte mici", a declarat Roxana Mircea, managing partner REI, unul dintre cele mai importante grupuri de companii specializate în servicii de consultanţă pentru atragerea de fonduri nerambursabile din România.

Potrivit Roxanei Mircea, cererea crescută în domeniul producţiei de materiale de construcţii arată apetitul investitorilor pentru piaţa locală, pe lista companiilor interesate de a derula proiecte fiind atât afaceri antreprenoriale româneşti, cât şi grupuri internaţionale.

"Sunt investiţii pe care România nu le-a mai văzut în ultimii ani, de ordinul sutelor de milioane de euro. Schema ConstructPLUS, instrumentată de MEAT, este binevenită şi îndelung aşteptată, însă aceasta trebuie coroborată cu nevoia reală din piaţă. Riscăm să pierdem investiţii de miliarde dacă nu vom reuşi să găsim sursele de finanţare necesare pentru a satisface mare parte din aceste planuri de investiţii. România este o piaţă cu mare potenţial, iar domeniul construcţiilor ne-a pus pe harta europeană a ţărilor care au atras în ultimii ani nume importante, dar şi proiecte antreprenoriale de succes care au ajuns peste graniţele ţării", a completat Roxana Mircea.

ConstructPLUS s-a lansat pe 8 aprilie. Apelul va fi deschis pentru 30 de zile

Schema de finanţare ConstructPLUS a debutat pe 8 aprilie si va fi deschisă până pe 8 mai 2024, obiectivul său principal fiind stimularea investiţiilor cu sprijin nerambursabil pentru creşterea producţiei de materiale de construcţii, cu precădere în sectoarele în care balanţa comercială este una negativă, unde practic importăm mai mult decât producem - pentru a acoperi cererea - şi în zonele considerate a fi defavorizate din punct de vedere economic.

Solicitanţii eligibili pe acestă schemă de finanţare sunt start-up-urile, microîntreprinderile, IMM, dar şi întreprinderile mari, iar sprijinul neramubursabil maxim pe care îl pot atrage companiile, pentru un singur proiect de investiţii, se ridică la 57,75 milioane de euro pentru înreprinderile mari, respectiv o intensitate maximă de 70%.

Pentru a atinge grantul maxim şi a obţine finanţarea dorită, investiţia ar trebui să fie realizată într-un judeţ care atinge intensitatea maximă (de 70%) - printre acestea numărându-se judeţele Galaţi, Prahova, Dolj sau Gorj.

Clasificarea proiectelor care ar putea obţine finanţarea dorită pe această schemă de ajutor de stat se va face pe baza unui punctaj obţinut de aplicanţi, ce reflectă atât performanţele financiare ale acestora, valoarea proiectului de investiţii să depăşească pragul de 40 milioane euro, capitalul social subscris să fie unul cu o valoare de peste 500.000 RON, iar codul CAEN al companiei care va aplica pe acest program să aibă un sold negativ în balanţa comercială (raportat la anul 2022).

Domeniile eligibile care pot aplica prin programul ConstructPLUS trebuie să facă parte din următoarele sectoare de activitate:

• CAEN 1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii;

• CAEN 2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;

• CAEN 2312 - Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;

• CAEN 2331 - Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică;

• CAEN 2332 - Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi a altor produse pentru construcţii, din argilă arsă;

• CAEN 2342 - Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică;

• CAEN 2351 - Fabricarea cimentului;

• CAEN 2352 - Fabricarea varului şi ipsosului;

• CAEN 2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;

• CAEN 2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;

• CAEN 2363 - Fabricarea betonului;

• CAEN 2364 - Fabricarea mortarului;

• CAEN 2369 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;

• CAEN 2370 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;

• CAEN 2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;

• CAEN 2511 - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;

• CAEN 2512 - Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;

• CAEN 2732 - Fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice;

"ConstructPLUS este cel mai aşteptat program de finanţare pentru companiile specializate în producţia de materiale de construcţii. Deşi alocarea este relativ redusă raportată la cererea existentă în piaţă, ne dorim ca MEAT să ia în calcul creşterea alocării pentru ediţiile ce vor urma, similar ceea ce se negociază în cazul InvestALIM. În cazul companiilor care nu reuşesc să obţină finanţare pe actuala schemă, avem soluţii pentru a redepune proiectele pe scheme viitoare ce se vor deschide pe parcursul anului - sesiunea pentru întreprinderi mari - Tranziţie Justă, viitoarea sesiune pe HG 807/2014 sau o viitoare sesiune a schemei destinată industriei prelucrătoare - reglementată de HG 959/2022", a completat Roxana Mircea.

REI Grup: proiecte de investiţii de peste 50 mil. EUR finanţate în ultimii 3 ani, în domeniul producţiei de materiale de construcţii

Producţia de materiale de construcţii a fost unul dintre cele mai active sectoare de investiţii din ultimii trei ani, cea mai mare parte a investiţiilor fiind realizate cu sprijin nerambursabil, prin intermediul mai multor scheme de ajutor de stat puse la dispoziţie de autorităţi.

Schemele de finanţare reglementate de HG 807/2014, respectiv HG 959/2022, au fost în ultimii trei ani principalele surse de sprijin nerambursabil pentru companiile cu activitate în sectorul construcţiilor, dar şi pentru cele din portofoliul REI, unde nume importante au derulat investiţii ce depăşesc 50 de milioane de euro şi care au beneficiat de sprijin nerambursabil în valoare de peste 20 de milioane de euro.

Printre cele mai importante companii care au derulat investiţii în sectorul producţiei de materiale de construcţii se numără Casa Noastră - QFort, Barrier sau Austrotherm, dar şi alte nume mari din domeniu, specializate în producţia de tâmplărie PVC, prefabricate din beton, producţie de lacuri şi vopsele şi multe altele.

Ministerul Finanţelor pregăteşte o nouă schemă de ajutor de stat pentru investiţii, similară HG 807/2014: bugetul anual estimat la 150 mil. EUR

Ministerul Finanţelor are în pregătire o nouă schemă de ajutor de stat ce are ca obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiţii care vor asigura echilibrarea balanţei comerciale a României, în sectoarele eligibile. Bugetul multianual se ridică la peste 450 milioane euro, în timp ce media anuală este de aproximativ 150 milioane euro .

Viitorul apel, un succesor al binecunoscutei scheme reglementată de HG 807/2014, care a sprijinit investiţii de sute de milioane de euro în România, în ultimii ani, se adreseză atât companiilor la început de drum (start-up), dar şi IMM sau întreprinderilor mari, iar condiţie este ca rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare de zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate.

În plus, valoarea minimă a costurilor eligibile pentru finanţare trebuie să fie de cel puţin 10 milioane de euro. Aici sunt încadrate atât active corporale, de tipul construcţiilor noi sau achiziţiei de echipamente, ori a activelor necorporale (ex: brevete, licenţe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală).

Judeţul Gorj este singurul care va beneficia de cea mai mare intensitate, respectiv unde beneficiarii vor putea primi până la 70% din nivelul maxim al ajutorului de stat solicitat. Suma maximă pe care o poate primi un beneficiar se ridică la 57,75 milioane euro.

Un număr de alte 16 judeţe, printre care Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea, Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, vor beneficia de o intensitate maximă de 60% a ajutorului de stat, respectiv un grant maxim de 49,5 milioane euro.

Celelalte judeţe vor beneficia de intensităţi maxime cuprinse între 30 şi 50%. Municipiul Bucureşti este exclus de la sprijin nerambursabil prin schemele de ajutor de stat.

În cazul investiţiilor aferente codului CAEN 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, nivelul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat este de 15 milioane RON, echivalentul a circa 3 milioane euro.

Tot la capitolul scheme de finanţare destinate investiţiilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) are în pregătire o viitoare sesiune pe schema reglementată de HG 959/2022, destinată industriilor prelucrătoare, cu un buget total de peste 450 milioane euro şi o alocare medie anuală de circa 150 milioane euro.

Şi în acest caz, intensitatea maximă a sprijinului nerambursabil poate urca până la 70%, respectiv cel mult 57,75 milioane euro (în cazul judeţelor Dolj, Gorj, Prahova sau Galaţi), în timp ce restul judeţelor ar urmă să beneficieze de alocări cuprinse între 30-60%.

Schema reglementată de HG 959/2022 a avut sesiune deschisă între 1 noiembrie 2022 - 16 decembrie 2022, pentru care au aplicat 97 de companii. Dintre acestea, doar opt s-au calificat pentru sprijin, în limita bugetului de circa 150 milioane euro.