REMUS BORZA: "Lipsa investiţiilor urcă preţul energiei"

Greva care a declanşat criza actuală a sectorului energetic, a început pe 11 ianuarie, în cariera Jilţ Nord a Complexului Energetic Oltenia, care ulterior, pe 14 ianuarie, s-a extins la toate cele zece cariere din complex. Negocierile între reprezentanţii sindicatelor şi reprezentanţii Ministerului Energiei au eşuat, iar greva a continuat până în momentul în care au fost epuizatele rezervele de cărbune şi un grup la SE Rovinari a fost oprit, iar altele au fost pornite la Işalniţa şi Turceni. Abia după şase zile de grevă şi obţinerea a 1000 de lei brut pentru mineri, au dat semne de renunţare la acţiunea care a produs o criză uriaşă în sistemul energetic.

În acest context, deputatul Remus Borza, a declarat într-un comunicat de presă că "prelungirea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia riscă să declanşeze o criză fără precedent în sectorul energetic naţional. Ca urmare a epuizării stocului de cărbune, un grup energetic de 330 MW de la Termocentrale Rovinari a fost închis. Prezent la Târgu-Jiu, ministrul Anton le-a promis minerilor o creştere a salariilor cu 1.000 lei. Asta înseamnă peste 100 milioane lei în plus la fondul de salarii pentru o companie care, în ultimii cinci ani, a înregistrat pierderi de peste 2 miliarde lei."

Borza a mai spus că toate guvernele de după 90, au avut un "complex faţă de zona de mineri" şi că lipsa unor noi capacităţi de producţie, lăsând la o parte zona privată, a produs situaţia zonei energetice actuale, conform unui comunicat de presă remis Redacţie noastre.

În acelaşi comunicat, Remus Borza a declarat: "Cei 13.000 de salariaţi de la Oltenia trebuie să înţeleagă că nu sunt lucrători la un butic care vinde biscuiţi, la colţ de stradă, ci sunt angajaţii unei companii strategice pentru statul român şi pentru siguranţa sectorului energetic. Ei mai trebuie să înţeleagă că, odată declarată ilegală greva de către Tribunal, riscă să suporte toate consecinţele, inclusiv pierderile de 15 milioane lei pe care societatea le înregistrează zilnic. Hidroelectrica poate să compenseze, dar nu în totalitate, deficitul de producţie generat de CE Oltenia. Dunărea a înregistrat un debit de 4000 de mc/s.Gradul de umplere în lacuri e de 51%,ceea ce îi va permite să uzineze mai mult. Am vorbit de dimineaţă cu directorul general şi chiar i-am recomandat acest lucru. Crescând producţia de energie în ianuarie raportat la preţurile din piaţă, Hidroelectrica îşi va putea maximiza profitul. Prognozele meteo sunt optimiste, anunţă o încălzire a vremii. Asta înseamnă implicit o scădere a consumului, precum şi creşterea rezervei de apă din lacuri, ca urmare a topirii zăpezii extrem de consistente. Stratul de zăpadă generos va duce la umplerea lacurilor în lunile martie-aprilie, ceea ce îi va permite Hidroelectrica uzinarea unor cantităţi suplimentare de apă. Ceea ce nu va putea compensa Hidroelectrica o va face importul de energie. În cele trei pieţe - Ungaria, Cehia şi Slovacia - cu care România este cuplată, preţul energiei este cu până la 50% mai scăzut decât la noi. Acesta este şi motivul pentru care importăm între 500 şi 1.600 MW zilnic. Nu ar trebui să ne facem griji, câtă vreme preţul energiei din import este mai mic decât preţul energiei de pe piaţa internă."

Deputatul Remus Borza, concluzionează: "Dacă statul nu va înţelege această nevoie de retehnologizare şi de punere în funcţiune de noi capacităţi de producţie a energiei electrice, problemele din sistemul energetic se vor acutiza cu fiecare an."