Două grupuri de producţie a energiei pe bază de cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar urma să fie trecute în rezerva tehnică, dacă va fi de acord şi Comisia Europeană, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, la conferinţa de presă susţinută ieri la Bruxelles şi în care s-a referit şi la renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Am explicat situaţia specifică a României şi anume că ne găsim într-o regiune în care este nevoie să arătăm că solidaritatea despre care vorbim la nivelul Uniunii Europene necesită şi înţelegerea condiţiilor de securitate energetică. Am cerut acordul ca două dintre grupurile energetice, ce urmează să fie închise pe PNRR şi care au o capacitate de producţie de 300 megawaţi fiecare, să le punem în rezerva tehnică, pentru ca să le folosim în momentul în care avem nevoie de asigurarea securităţii energetice şi de echilibrarea energetică. În PNRR sunt cuprinse mai multe grupuri energetice programate să fie scoase din funcţiune conform angajamentelor de decarbonare, dar putem să vedem că la nivelul Uniunii Europene în actuala criză sunt mai multe state care folosec cărbunele pentru asigurarea securităţii energetice. Nu putem să lăsăm grupurile respective să funcţioneze, deoarece am obţinut deja bani europeni pentru introducerea lor în procesul de decarbonare prin planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, dar am putea să le trecem în rezerva tehnică şi să le folosim doar atunci când este nevoie. De aceea discutăm acum cu Comisia Europeană condiţiile tehnice pentru a face acest lucru", a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Şeful Guvernului a precizat că, în baza analizei efectuată de Comisia Europeană, orice propunere de schimbare ce atrage de la sine termenul de renegociere a PNRR înseamnă un proces care consumă foarte mult timp, fapt ce va scurta perioada pe care o mai avem până la finalul anului 2026 pentru a beneficia de granturi şi împrumuturi pe baza Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Premierul Nicolae Ciucă a menţionat că, de aceea, s-a convenit ca, în locul renegocierii PNRR, să se discute punctual, cu fiecare stat membru, pe jaloanele şi ţintele care pot fi ajustate pentru a beneficia de sumele respective.
În ceea ce priveşte procentul maxim de cheltuieli publice cu pensiile prevăzut în acest moment în PNRR, Nicolae Ciucă a arătat că la întâlnirea pe care a avut-o cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, au fost convenite elemente de principiu pentru a continua implementarea planului respectiv.
"Am dat exemple cu jalonul de la pensii, jalonul de la decarbonare şi jalonul de la transport, astfel încât preşedintele Comisiei Europene să înţeleagă de principiu care este intenţia noastră şi să obţinem acordul ca la nivelul comisiilor de specialitate să existe posibilitatea tehnică a modificării acestor jaloane. (...) Ministerul Muncii a discutat cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi a pus la dispoziţia acestora toate informaţiile necesare, astfel încât pe baza acelor date concrete să avem o susţinere argumentată în privinţa înlocuirii indicatorului de 9,4% cu un indicator de disciplină financiară. Dar este nevoie ca întreg spectrul de pensii să poată fi reformat pentru a elimina inechităţile şi a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR. (...) În ceea ce priveşte pensiile militare, conform documentului întocmit de Banca Mondială ele îndeplinesc condiţiile prevăzute de contributivitate".
Negocierile pentru modificarea unor jaloane şi ţinte din PNRR vor continua în perioada următoare, dar autorităţile de la Bucureşti ar dori ca întregul proces să fie finalizat până la începutul anului viitor.