REPORTAJ - Asiaticii care lucrează în România; Ce fac ei în timpul liber

Prezenţa muncitorilor asiatici pe şantierele de construcţii, în trafic pe scutere şi biciclete, în bucătăriile restaurantelor şi în multe alte locuri a devenit o obişnuinţă. Discreţi, aceştia îşi văd de treabă şi în general muncesc cu seriozitate. Ştim foarte puţine despre ei.

Deocamdată suntem ca apa şi uleiul, nu ne amestecăm.

După o perioadă de acomodare, muncitorii străini au început să se coaguleze în mici comunităţi şi pot fi văzuţi tot mai des în parcurile Capitalei, unde practică diverse sporturi sau pur şi simplu se adună şi se uită în pământ sau la cer.

Dacă în zona Văcăreşti se joacă cricket, în Parcul Drumul Taberei există un grup de voleibalişti, care atrag atenţia. Sunt mici de înălţime dar au detente impresionate şi joacă foarte bine. I-am urmărit la lucru şi sunt pur şi simplu spectaculoşi. Zâmbesc când observă că sunt observaţi, dar evită pe cât posibil dialogul.

Am discutat cu doi poliţişti locali şi ne-au spus că vin foarte des la terenurile de sport, îşi văd de treabă, nu fac probleme, majoritari sunt cei din Bangladesh, mai e o fată cu ei, cel mai probabil e din Pakistan, dar liderul este un tânăr ucrainean, un atlet deosebit, care vorbeşte cu ei în limba română. Ucraineanul este inabordabil, la fel şi majoritatea celorlalţi jucători.

După câteva tatonări am discutat cu un muncitor în construcţii din Bangladesh. El e vorbăreţ, dar nu vrea să-şi spună numele, "e secret", spune asta râzând: "Sunt de câţiva ani aici. Prea mulţi. Ne strângem în parc pentru că nouă ne place să trăim şi să muncim în aer liber. Eu doream să joc fotbal, dar am văzut că voi nu prea folosiţi terenul de volei şi e mai bine să nu facem concurenţă. Voi sunteţi buni foarte mulţi, dar sunt şi oameni răi". Aici încearcă să intre pe strada rasismului, a lui, nu a noastră, dar trece repede la alt subiect. De altfel, când l-am întrebat dacă pot juca cu ei mi-a mărturisit că nu prea vor să se amestece cu "străinii", aici făcând referire strict la români. "Volei joc pentru mine. Jucam pe plajă acasă, deşi cel mai mult îmi place fotbalul. Muncesc să strâng bani să mă mut. Strâng şi sticle de la coşurile de gunoi, fac doi - trei dolari pe zi, mă feresc, strâng pe întuneric, ca să nu mă cert cu nimeni. Deocamdată!". Când îl întreab ce vrea să spună cu deocamdată, râde şi zice că a folosit cuvântul greşit. "Banii aştia, din sticle, sunt pentru mama, adun aproape un salariu de la mine din ţară".

Cert este că în ultimele săptămâni am observat, la metrou, dar şi pe lângă marile centre comerciale, tot mai mulţi tineri asiatici strângând recipiente din plastic sau sticlă, aruncate la gunoi.

"Voleibalistul" are un tricou albastru, pe care scrie ceva în bengaleză. Îl întreb ce înseamnă, "e albastru că nu am găsit verde", vine răspunsul, după care atacă şi cu o întrebare: "Ce ştii tu despre Bangladesh?". "Mai nimic, dincolo de câteva chestii de geografie. Doar că laureatul premiului Nobel pentru literatură, Rabindranath Tagore, a scris în bengaleză, limba voastră oficială".

Precizare, 168.000.000 de bengalezi trăiesc în Bangladesh şi 107.000.000, în India.

Râde din nou. "Aici se poate râde, dar nu se mănâncă deloc bine. Aveţi multă mâncare, dar nu ştiţi să folosiţi deloc condimentele. Nici nu aveţi condimente bune".

La întrebarea "ce i-a mânat să plece de acasă?". Răspunsul este scurt: "sărăcia", dar sunt şi variante mai lungi.

• Salariu de 95 de dolari pe lună

În 2023, timp de două săptămâni, mii de muncitori din industria textilă din Bangladesh au ieşit în stradă, cerând salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă. Protestele, care au escaladat rapid, au dus la confruntări violente cu forţele de ordine, soldate cu trei morţi şi numeroşi răniţi. Statul Bangladesh este unul dintre cei mai mari producători de textile din lume, furnizând haine pentru branduri internaţionale precum H&M, Zara şi Levi's. Salariul unui muncitor din industria confecţiilor era de aproximativ 95 de dolari pe lună. După proteste, guvernul a anunţat o majorare la 113 dolari. Protestatarii au respins oferta, considerând-o insuficientă, şi au cerut dublarea salariului minim, până la 208 dolari pe lună. Protestele au mai continuat, dar a rămas oferta guvernului, iar creşterea salariului nu a ţinut pasul cu inflaţia, care a atins, în perioada 2022-2023, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, conform Biroului de Statistică din Bangladesh. Costul vieţii a devenit o povară tot mai mare pentru muncitorii din acest sector, care susţin că actualele venituri nu le mai permit să-şi acopere necesităţile de bază. Industria textilă este coloana vertebrală a economiei Bangladeshului, reprezentând 85% din exporturile ţării şi angajând aproximativ 4 milioane de persoane. Cu toate acestea, nivelul de trai rămâne scăzut, iar condiţiile de muncă sunt adesea precare. Bangladesh este a şasea ţară din lume cu cele mai mici salarii medii. Economia sa este dominată de agricultură, care angajează peste 45% din forţa de muncă, dar contribuie doar cu 17% la PIB. Industria, inclusiv sectorul textil, reprezintă 28% din PIB, iar sectorul serviciilor, deşi angajează doar 25% din populaţie, generează peste jumătate din produsul intern brut. Deşi este o ţară preponderent agrară, Bangladesh nu reuşeşte să producă strictul necesar de hrană pentru întreaga populaţie, din cauza ploilor musonice ce distrug recoltele şi provoacă inundaţii.

• 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă

Inspectoratul General pentru Imigrări informează că, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă Hotărârea Guvernului nr. 1.338 din 29 decembrie 2023 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2024, aceasta fiind publicată la data de 4 ianuarie a.c. în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.7. Documentul stabileşte, pentru anul 2024, un contingent de 100.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Aceleaşi cifre au fost menţinute şi pentru 2025.

Decizia privind stabilirea contingentului din acest an a fost luată având în vedere potenţialul de dezvoltare economică a României, necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale. Conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până la data de 30 noiembrie 2024, au fost eliberate 99.268 avize de angajare/detaşare. În anul 2023 au fost eliberate 101.254 avize de angajare/detaşare, în 2022 - 108.882 de astfel de avize, după ce, în anul 2021 au fost eliberate 49.954 avize de angajare/detaşare. În 2024, din cele aproape 100.000 de persoane din afara Uniunii Europene angajate, aproximativ 65.000 au plecat din ţara noastră. Explicaţia este simplă, muncitorii asiatici privesc România ca pe o ţară de tranzit către Vest. Ţările care dădeau cei mai mulţi muncitori străini activi în ţara noastră în 2024 sunt Nepal (20.636), Sri Lanka (16.115), India (8.306), Bangladesh (6.298) şi Turcia (6.240). La finele anului trecut, 150.000 de muncitori străini figurau în statisticile oficiale.