Represiunea financiară erodează unitatea Consiliului guvernatorilor BCE

La aniversarea unui an de la anunţarea programului PEPP (Pandemic Emergency Purchase Programme), preşedintele BCE, Christine Lagarde, a publicat pe site-ul instituţiei un articol în care susţine că ritmul achiziţiilor prin tipărire va creşte şi există un consens la nivelul Consiliului guvernatorilor pentru "păstrarea condiţiilor financiare favorabile până când vaccinarea va permite redresarea sustenabilă".

Din păcate, se pare că imaginea consensului arată cu totul altfel. "Această afirmaţie este profund înşelătoare", scrie Richard Cookson, fost director de investiţii la Citi Private Bank, într-un articol de la Bloomberg, în condiţiile în care "nu există un acord între membrii Consiliului în ceea ce priveşte volumul sau durata achiziţiilor de obligaţiuni".

De fapt, presiunile sunt pentru reducerea volumului achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale prin tipărire, deoarece ţările creditoare nu mai doresc să participe la bailout-ul debitorilor prin intermediul dobânzilor scăzute şi a sistemului TARGET2 (n.a. sistemul cu decontare pe bază brută în timp real pentru plăţile în euro).

Fostul bancher mai arată că dobânzile extrem de scăzute au un efect contrar celui aşteptat, deoarece exercită presiuni pentru creşterea sumelor economisite, adică pentru reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor, iar consecinţa este reducerea creşterii economice.

Germania este oferită drept studiu de caz "pentru distrugerile provocate de dobânzile negative", în condiţiile în care "asistăm la o îmbătrânire rapidă a populaţiei, iar aceasta nu îşi permite ieşirea la pensie".

Holger Zschaepitz, editorul financiar al cotidianului Die Welt, a scrie recent pe contul său de Twitter că "represiunea financiară din Germania s-a intensificat". Pe fondul unei rate anuale a inflaţiei de 1,7% în martie 2021, conform datelor preliminare de la Destatis, randamentul real al obligaţiunilor de 10 ani a fost împins până la -2%. Au trecut 59 de luni de când randamentul real al obligaţiunilor de 10 ani ale Germaniei a fost ultima oară în teritoriu pozitiv (vezi graficul 1).

"În absenţa unei creşteri economice determinate de revenirea cererii externe, există o corelaţie pozitivă între creştere şi nivelul dobânzilor reale, respectiv creşterea se reduce odată cu dobânzile şi invers", conform unei declaraţii a economistului independent Andrew Hunt, preluate de Richard Cookson.

Problema represiunii financiare este tot mai acută şi în ţara noastră, BNR fiind nevoită să forţeze menţinerea dobânzilor la un nivel artificial doar pentru a amâna efectele distructive ale creşterii deficitului bugetar şi datoriei publice.

Randamentul real al obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani încă nu s-a "stabilizat" în teritoriul negativ, însă dobânzile reale oferite pentru depozitele populaţiei se află acolo de aproape 4 ani (vezi graficul 2).

Dobânda reală de politică monetară nu a ieşit din teritoriul negativ de 41 de luni, iar astfel sunt create doar condiţiile pentru o iluzie a redresării economice, nicidecum pentru o redresare sustenabilă.

În ceea ce priveşte TARGET2, Cookson precizează că aceste nu este deloc un sistem de decontare a plăţilor în euro, deoarece un astfel de sistem funcţionează prin compensarea poziţiilor creditoare şi debitoare, iar expunerea reziduală va fi zero.

După cum arată datele oficiale de la BCE, soldul pozitiv al Germaniei a crescut de la circa 92 de miliarde de euro, în luna mai 2008, până la 1,04 trilioane de euro în februarie 2021, după ce a trecut printr-un record de 1,136 trilioane în decembrie 2020.

Pe de altă parte, Grecia nu a avut niciodată în sold pozitiv. Valoarea maximă a soldului negativ a fost de circa 109 miliarde în noiembrie 2011. Soldul negativ s-a redus în următorii ani până la circa 22 de miliarde, nivel atins în octombrie 2019, iar apoi a crescut până la 84,4 miliarde în februarie 2021.

"Sistemul TARGET2 este, de fapt, un mijloc prin care ţările creditoare din zona euro sunt forţate să ofere împrumuturi la rate ne-economice ţărilor debitoare prin intermediul băncilor centrale", mai subliniază Richard Cookson, care arată că asistăm la un transfer de avuţie.

În acest context, BCE tocmai a relansat promisiunea că va face totul pentru menţinerea condiţiilor de finanţare cât mai relaxate, inclusiv prin accelerarea achiziţiilor de obligaţiuni prin tipărire în cadrul programului PEPP.

"Investitorii pot să ne testeze cât de mult doresc. Ne aflăm în circumstanţe excepţionale şi avem la dispoziţie instrumente excepţionale, pe care le vom utiliza pentru a ne îndeplini mandatul şi promisiunile noastre pentru economie", a declarat preşedintele BCE în cadrul unui interviu acordat televiziunii Bloomberg.

Nici blocarea ratificării Planului european de redresare în Germania nu pare să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru doamna Lagarde, chiar dacă motivele ţin de încălcarea unor prevederi fundamentale din tratatele europene.

În ceea ce priveşte accelerarea creşterii preţurilor în zona euro, BCE consideră că fenomenul este temporar şi nu reprezintă motiv de îngrijorare, chiar dacă erodarea puterii de cumpărare este permanentă.

La fel de permanentă este şi erodarea unanimităţii în Consiliul guvernatorilor BCE. Acum mai este doar o chestiune de timp, nu prea mult, până când mai poate fi menţinută aparenţa solvabilităţii financiare a unor piloni importanţi ai zonei euro.

Din păcate, tiparniţa BCE nu poate reprezenta o "soluţie" şi pentru falimentul moral, care îl precede şi îl face inevitabil pe cel financiar.