Reprezentanţii tinerilor cer guvernului să-şi respecte programul

Tinerii în general, nu dor elevii şi studenţii, şi-au înmulţit solicitările şi criticile la adresa actualului guvern. Consiliul Tineretului din România, alături de iniţiatorii Rezoluţiei Tinerilor din România, cere membrilor Executivului să respecte asumările cu care au venit în faţa Parlamentului.

Potrivit consliului, în programul de guvernare, executivul a prevăzut "creşterea finanţării alocate pentru susţinerea activităţilor de tineret, (care în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 reprezintă echivalentul a un 1 Euro/tânăr/an (de la 0.35 Euro/ tânăr/an, în prezent)".

Printre solicitările reprezentanţilor tinerilor se regăsesc respectarea programului de guvernare, introducerea de programe distincte, cum ar fi demararea procedurilor de cadastru şi publicitate imobiliară pentru clădirile administrate de DJST-uri, renovarea sediului secundar al Ministerului Tineretului şi Sportului, dezvoltarea investiţiilor în infrastructura ministerului. Iniţiatorii Rezoluţiei Tinerilor din România solicită creşterea gradului de digitalizare al substructurilor Ministerului Tineretului şi Sportului: " Deşi pare greu de crezut, instituţia care se adresează tinerilor şi organizaţiilor de tineret şi studenţeşti are cea mai precară infrastructură digitală. Acest program de digitalizare ar trebui să asigure transparenţa în administraţia publică, având în vedere că încă există structuri subordonate ale MTS care nu au site-uri oficiale. În acelaşi timp, ar fi utilă o platformă de aplicare a proiectelor pentru finanţările nerambursabile, cu precădere în cadrul concursurile naţionale sau locale."

Semnatarii Rezoluţiei Tinerilor atrag atenţia asupra unor neconcordanţe între documentele reieşite în spaţiul public din partea decidenţilor de la nivel naţional: "De exemplu, în partea narativă, pentru Programul Centre de Tineret se prevăd 35 de centre de tineret, în fişa programului apar 36 de centre de tineret, iar în fapt sunt 32 de centre de tineret, potrivit informaţiilor publice de pe site. Totodată, în narativ pentru Programul de susţinere a activităţilor de tineret (P2) se prevăd aproximativ 800 de proiecte şi aproximativ 50.000 tineri beneficiari. În schimb, în fişa programului se indică 300 de proiecte şi 42.000 tineri beneficiari. În narativ pentru Programul de cercetare socială în domeniul tineretului (P3) se prevăd aproximativ 3 cercetări. În schimb, în fişa programului se indică 4 lucrări de cercetare. Mai mult, se mai întâmplă un fenomen: acela de a nu respecta bugetul per beneficiar. Astfel, se conturează o dilemă: se raportează puţin, cu riscul de a recunoaşte că se ajunge la puţini tineri sau se declară cifra colectată din teritoriu, dar se recunoaşte ori calitatea precară a activităţilor, ori faptul că din teritoriu vin cifre distorsionate". Toate aceste neconcordanţe nu fac altceva decât să prăbuşească încrederea tinerilor în autorităţi.