Republica Moldova- în pericol de a repeta greşelile României, privind creşterea accizelor tutunului

Compania Japan Tobacco International (JTI Moldova), care contribuie cu circa 40% din veniturile la bugetul de stat din acciza la produsele din tutun, atrage atenţia că taxarea excesivă poate duce la creşterea abruptă a contrabandei şi, respectiv, la pierderi la bugetul de stat, conform unui comunicat remis redacţiei. Semnalăm că majorarea accizei la produsele din tutun în 2023 cu 25%, faţă de 15% cât era prevăzut în Codul Fiscal va duce la creşteri mari şi bruşte de preţuri, trimiţând fumătorii adulţi către piaţa neagră.

Potrivit sursei citate, piaţa este deja afectată suplimentar ca urmare a faptului că războiul din Ucraina a determinat schimbarea surselor de import, din ţările foste CSI către fabrici din state europene. Astfel, dacă înaintea războiului, produsele erau importate din Ucraina sau Rusia fără taxe vamale, din primăvara lui 2022 acestea se importă preponderent din România şi alte state europene cu taxe vamale de 3 euro la mia de bucăţi (sau +60 lei), ceea ce a dus deja la sporirea poverii fiscale cu 6% în anul 2022. La toate acestea se adaugă şi creşterea costurilor pe lanţul de aprovizionare (transport, materii prime), dar şi inflaţia cu care se confruntă toţi operatorii economici. Potrivit Ipsos Illegal Trade Research, deşi aflat la un nivel redus, comerţul ilegal în Moldova aproape că s-a dublat de la 2,3% în primul val din 2021, la 4,1% în cel de al doilea. Produsele de contrabandă şi ilegale sunt disponibile uşor din Ucraina şi Transnistria, ceea ce ne face să afirmăm că nivelul comerţului ilegal în anul 2022 este în creştere.

Creşterea contrabandei înseamnă pierderi semnificative pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea legal, în condiţiile în care, din cauza instabilităţii legislative şi a lipsei de predictibilitate fiscală unul dintre cei mai mari jucători s-a retras recent de pe piaţa din Republica Moldova. Implicit, dacă piaţa neagră creşte, bugetul statului este prejudiciat cu sute de milioane de lei.

"Cine nu-şi cunoaşte trecutul riscă să-l repete, spunea marele om politic şi istoric român Nicolae Iorga. Cel puţin în domeniul fiscal, mai precis al taxării produselor din tutun, România şi-a învăţat lecţia. Creşterea accizei la tutun în 2009 cu 50% în mai puţin de nouă luni a dus comerţul ilegal cu ţigarete la peste 36%. În 2010, contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda Consiliului de Apărare a Ţării, fiind considerată o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Pierderile la bugetul statului s-au ridicat la peste un miliard de euro, iar la momentul respectiv JTI a fost obligată să disponibilizeze peste 100 de angajaţi. A fost nevoie de mulţi ani şi eforturi pentru ca piaţa să se restabilizeze. După acel şoc, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria şi anunţate din timp. Astfel, statul s-a putut baza pe venituri în creştere an de an, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil la buget. În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul României circa 4 miliarde de euro, în creştere cu 13% faţă de 2020. Este foarte important, aşadar, ca Republica Moldova să înveţe din experienţa României şi să majoreze treptat accizele, după consultări şi discuţii cu industria de profil. Creşterile mari de accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câştigurile", a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

Nu doar experienţa României duce la aceeaşi concluzie: taxarea bruscă are ca efect direct creşterea contrabandei. Alte state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 şi au decis să armonizeze accizele la ţigarete la nivelul minim european în mod accelerat în 2009, au determinat creşteri semnificative ale pieţei negre, care a ajuns în 2010 la 54% în Letonia sau la 40% în Bulgaria. Toate statele care au trecut prin această experienţă au aplicat ulterior o politică fiscală echilibrată. În momentul de faţă, este cunoscut cazul Franţei, care potrivit unui studiu KPMG, după ce a mărit nesustenabil taxele la tutun a atins un nivel al contrabandei de aproape 30%, subliniază sursa citată.

Un alt exemplu relevant vine din Ucraina, care a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani, urmărind acumularea de venituri bugetare. Spre regret, s-a întâmplat exact invers. Această grabă a condus la apariţia masivă a fenomenului de contrabandă şi comerţ ilegal estimat la 21.9% din piaţă în august 2022 (potrivit Kantar Study). Veniturile bugetare ratate de Ucraina se ridică la peste 20 miliarde UAH (sau aproximativ 645 milioane euro) în 2022. Este evident de ce Ucraina a decis să menţină neschimbată creşterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal aprobat, cu rate foarte apropiate de cotele deja incluse în calendarul fiscal actual al Republicii Moldova: Acciza minimă: 2097 UAH / 1000 bucăţi sau 1095 MDL.

În prezent, Republica Moldova are un calendar echilibrat de creştere graduală a accizelor pentru toate categoriile de produse din tutun, aprobat şi inclus în Codul Fiscal pentru anii 2021-2023 (în medie acciza minimă creşte cu ~7 Euro în 2021-2023). Acest lucru a asigurat venituri bugetare solide pentru Guvern, cu creşteri anuale de 11% în medie.

Din 2019, acciza la ţigarete a crescut cu 57%, iar ponderea preţului unui pachet de ţigarete în venitul zilnic disponibil este de 30%. Ca urmare, în cazul unei taxări suplimentare, se creează toate premisele ca piaţa neagră să crească.

Accizele pentru produsele din tutun reprezintă 33% din veniturile bugetare provenite din accize. În 2022, circa 74% din preţul mediu al unui pachet vândut legal reprezintă taxe (accize, TVA + taxe vamale adiţionale doar pentru importatori). Contribuţia industriei la bugetul de stat va reprezenta ~7% din total venituri în 2022. Majorarea bruscă a taxelor ar putea pune în pericol aceste încasări pe care Republica Moldova se bazează, se menţionează în comunicat.