Pandemia a schimbat chiar şi "viaţa" reţelelor de socializare. Luate cu asalt de utilizatorii blocaţi în case, reţelele se adaptează din mers la noua situaţie, fie prin o mai mare grijă pentru conţinut şi protecţia datelor, fie prin chestiuni de ordine internă.
Facebook a dat publicităţii noi informaţii privind modul în care face moderarea conţinutului şi cum foloseşte inteligenţa artificială în acest sens. Un număr de 9,6 milioane de postări din categoria hate speech a eliminat Facebook în perioada ianuarie - martie 2020. Este o creştere semnificativă în comparaţie cu cele 3,6 milioane de postări din perioada anterioară. Gigantul american, deşi recunoaşte că mai este mult loc pentru progrese, spune că AI-ul depistează acum în mod proactiv 88,8% din postările de acest gen. În urmă cu un trimestru, acest procent era de 80,2%. În aprilie, Facebook a aplicat etichete de avertizare la aproximativ 50 de milioane de postări care conţineau informaţii false sau nedovedite ştiinţific despre COVID-19. În 95% din cazuri, cei care observă postări cu astfel de label-uri decid să nu mai acceseze conţinutul respectiv. De la 1 martie, au fost şterse peste 2,5 milioane de postări legate de măşti, mănuşi, dezinfectat şi alte produse legate de noul coronavirus. O problemă aparte pentru sistemele de moderare a conţinutului folosite de Facebook o reprezintă meme-urile şi recunoaşterea tuturor copiilor şi formelor sub care o imagine cu text se propagă în vasta reţea socială. În acest sens, Facebook foloseşte un instrument numit SimSearchNet. Acesta apelează la învăţarea mecanică pentru a încerca să descopere toate copiile unui meme care trebuie eliminat. Facebook tocmai a acceptat să plătească 52 milioane de dolari în urma unui proces intentat de foştii moderatorii ai companiei, care au contractat afecţiuni precum stresul post-traumatic. Fiecare dintre aceştia va fi compensat cu cel puţin 1.000 de dolari, suma maximă putând ajunge până la 50.000 dolari.
Pe de altă parte, angajaţii Twitter care îşi pot desfăşura activitatea de acasă vor fi lăsaţi să lucreze astfel pe termen nelimitat. Dacă unele companii de tehnologie, precum Google şi Facebook, au decis să-şi lase angajaţii să lucreze de acasă până la sfârşitul anului, Twitter este hotărât să ducă această tendinţă chiar mai departe. Astfel, angajaţii Twitter vor putea continua să lucreze de acasă şi după încheierea pandemiei. Este vorba, bineînţeles, de acei angajaţi ale căror îndatoriri pot fi realizate de la distanţă, nu şi de cei a căror prezenţă fizică este necesară pentru diverse sarcini, precum întreţinerea serverelor. Mai mult, Twitter va creşte şi indemnizaţia pe care o acordă angajaţilor care lucrează de acasă - şi consumă resurse pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu - la 1.000 de dolari. Lucrul de acasă al angajaţilor scuteşte Twitter de cheltuielile cu spaţiile de birouri, facilităţile acordate angajaţilor, eventualele relocări şi cheltuieli de transport. Cel mai probabil, compania va face economii semnificative în urma acestei decizii. Rămâne de văzut câte alte companii de online, după exemplul dat de Twitter şi lecţiile învăţate forţat din cauza pandemiei, vor merge pe această direcţie şi vor înţelege avantajele forţei de muncă ce nu trebuie în mod obligatoriu să lucreze de la birou.