Reţelele de socializare, percepute ca ameninţări, la nivel de stat

Reţelele de socializare nu mai sunt văzute ca un simplu şi nevinovat loc de recreere, aşa cum se întâmpla în urmă cu peste un deceniu. Autorităţile au pus lupa pe acestea, iar ce se vede în spatele amuzamentului nu este deloc distractiv. În ultima perioadă s-a vorbit despre hărţuire, manipulare politică, trafic, vânzare de substanţe interzise, ştiri false, iar mai nou despre ameninţări la siguranţa naţională a unui stat. Încep să apară şi restricţiile în tot mai multe zone ale lumii. Un exemplu: Canada a decis lichidarea filialei locale a TikTok, invocând riscuri majore pentru securitatea naţională. Deşi aplicaţia nu va fi interzisă la nivel naţional, birourile din Toronto şi Vancouver vor fi închise, conform unui anunţ oficial al ministrului canadian al Inovării, François-Philippe Champagne.

• O ameninţare persistentă pentru securitatea naţională

Ministrul Champagne a subliniat că măsura vine în urma unei analize ample a activităţilor ByteDance, compania mamă a TikTok. "Această decizie a fost luată pe baza informaţiilor colectate şi a sfaturilor oferite de agenţiile de securitate naţională," a explicat oficialul. Guvernul avertizează, însă, că utilizatorii sunt liberi să acceseze aplicaţia, dar o fac pe propriul risc. TikTok, deţinută de gigantul chinez ByteDance, este folosită de peste un miliard de utilizatori activi lunar. În februarie, guvernul canadian a interzis aplicaţia pe dispozitivele guvernamentale, citând "un nivel inacceptabil de risc" pentru confidenţialitate şi securitate.

• Critici privind eficacitatea măsurii

Decizia de a închide filiala, dar nu şi de a interzice aplicaţia, a atras critici din partea experţilor. Michael Geist, specialist în dreptul internetului, consideră că această abordare poate agrava situaţia. "Lichidarea companiei poate slăbi capacitatea de a trage la răspundere TikTok, în timp ce riscurile asociate aplicaţiei rămân neschimbate," a scris acesta pe blogul său.

• Presiune globală

Problemele TikTok nu sunt exclusive Canadei. În Statele Unite, autorităţile au acuzat platforma de facilitarea spionajului chinez şi au adoptat o lege care cere vânzarea aplicaţiei de către ByteDance. În prezent, compania contestă această legislaţie în instanţele americane. Australia a luat, de asemenea, măsuri stricte împotriva platformelor sociale. Premierul Anthony Albanese a anunţat că vârsta minimă pentru accesarea reţelelor sociale va fi ridicată la 16 ani, iar companiile tehnologice vor fi responsabile de respectarea acestei limite. Australia va stabili la 16 ani vârsta la care minorii pot accesa reţelele de socializare, a declarat prim-ministrul Anthony Albanese, promiţând să ia măsuri drastice împotriva firmelor de tehnologie care nu reuşesc să protejeze tinerii utilizatori. "Aceasta este (o măsură) pentru mame şi taţi. Reţelele de socializare fac mult rău copiilor şi am decis să pun capăt acestui lucru", a declarat el reporterilor, potrivit AFP. Albanese a anunţat viitoarea legislaţie în septembrie, dar nu era clar la acel moment dacă aceasta se va aplica copiilor cu vârsta de 14 sau 16 ani. Giganţii tehnologici şi platformele de reţele de socializare vor fi responsabili pentru a se asigura că utilizatorii au vârsta potrivită, a subliniat Albanese, mai degrabă decât părinţii care sunt "îngrijoraţi la culme de siguranţa online a copiilor lor". "Responsabilitatea nu va aparţine părinţilor sau tinerilor. Nu vor exista sancţiuni pentru utilizatori", a adăugat el. Propunerile anterioare de a introduce o limită de vârstă pentru reţelele de socializare s-au bucurat de un sprijin larg în Australia. Albanese de la Partidul Laburist a declarat că noile legi vor fi prezentate liderilor statelor şi teritoriilor australiene în această săptămână, înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârşitul lunii noiembrie.

• Implicarea generală în securitatea digitală

Deciziile Canadei şi ale altor ţări reflectă o tendinţă globală de reglementare mai strictă a platformelor digitale. În timp ce reţelele sociale rămân un spaţiu vital pentru comunicare şi divertisment, guvernele sunt tot mai preocupate de protecţia datelor personale şi de securitatea naţională. În acest context, utilizatorii trebuie să fie vigilenţi cu privire la datele pe care le împărtăşesc, iar platformele sunt presate să îşi sporească transparenţa şi să respecte standardele internaţionale de securitate.

• Internetul stimulează starea de bine

Chiar dacă pare greu de crezut, internetul are şi beneficii pentru... sănătate, susţin specialişti de la Oxford. Datele oferite de aceştia pot schimba modul în care e privită interacţiunea cu socializarea online. Internetul are, în general, un efect benefic pentru starea de bine, a constatat un studiu internaţional. Constatările sugerează că, în pofida temerilor bazate pe păreri contrare, utilizarea internetului şi pare să aibă efecte benefice asupra stării de bine. Cercetători de la Oxford Internet Institute, din cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie, au analizat date prelevate de la circa două milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 99 de ani din 168 de ţări, inclusiv din America Latină, Asia şi Africa. Oamenii de ştiinţă au descoperit că nivelul de satisfacţie legat de propria viaţă, în toate ţările, a fost cu 8,5% mai mare în cazul persoanelor care aveau acces la internet, nivelul experienţelor pozitive în cazul acestora fiind cu 8,3% mai mare. În cazul a 33.000 de modele şi sub-seturi de date statistice diferite, cercetătorii au constatat că 84,9% dintre asocierile dintre utilizarea internetului şi starea de bine erau pozitive. Andrew Przybylski, profesor de ştiinţe comportamentale şi tehnologie la Oxford Internet Institute, a declarat: "Este oarecum clişeistic, însă cererile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Iar dacă ne dorim să facem lumea online mai sigură pentru tineri, nu putem ataca în forţă cu idei preconcepute şi soluţii universal valabile. Trebuie să ne asigurăm că suntem deschişi să ne schimbăm punctele de vedere în funcţie de date şi sper că mesajul va ajunge acolo unde trebuie şi nu va duce la o nouă dezbatere prostească". Profesorul a notat că, în opinia sa, va veni un moment în care oamenii nu vor mai fi îngrijoraţi de utilizarea reţelelor sociale şi de efectul utilizării internetului asupra tinerilor pentru că preocupările lor se vor îndrepta către ceea ce va urma.

• Hărţuirea online, la un nivel foarte ridicat

La începutul acestui an, în luna ianuarie, o informaţie legată de reţelele de socializare a şocat. Meta estimează că aproximativ 100.000 de copii care folosesc Facebook şi Instagram au parte zilnic de hărţuire sexuală online, inclusiv prin "imagini ale organelor genitale ale adulţilor", potrivit documentelor interne ale companiei, a relatat The Guardian. Dosarul judiciar făcut public include mai multe acuzaţii împotriva companiei, bazate pe informaţiile primite de biroul procurorului general din New Mexico din prezentările angajaţilor Meta şi comunicările dintre angajaţi. Compania a emis la vremea respectivă o declaraţie ca răspuns: "Vrem ca adolescenţii să aibă online experienţe sigure, adecvate vârstei şi avem peste 30 de instrumente pentru a-i sprijini pe ei şi pe părinţii lor. Am petrecut un deceniu lucrând la aceste probleme şi angajând oameni care şi-au dedicat cariera pentru a menţine tinerii în siguranţă şi a-i sprijini online." Pe de altă parte, ancheta a dezvăluit, de asemenea, modul în care Messenger, serviciul de mesagerie privată al Facebook, este folosit ca platformă pentru traficanţi pentru a comunica pentru a cumpăra şi a vinde copii.

În februarie, în Congresul SUA a avut loc o audiere în care s-au lansat acuzaţii dure şi s-au cerut şi scuze de la cel mai înalt nivel, cinci directori de mari companii din domeniu fiind prezenţi. Dincolo de scuze, şeful Facebook a fost întrebat direct dacă va plăti, din miliardele câştigate, despăgubiri pentru victimele abuzurilor şi hărţuirilor sexuale, iar răspunsul nu a fost deloc în marja "Da sau Nu". De altfel, este evident că şefii reţelor de socializare încearcă din răsputeri să minimalizeze problemele. În timpul audierii în Congres privind presupusele prejudicii online aduse copiilor, Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, s-a adresat părinţilor victimelor din Senat şi şi-a cerut scuze, relatează The Guardian. "Îmi pare rău pentru tot ceea ce aţi trăit cu toţii", a spus Zuckerberg în timp ce părinţii ţineau în mână fotografii ale copiilor lor care au murit în urma exploatării sexuale sau a hărţuirii prin intermediul reţelelor de socializare. Directorul general al Snap Inc, Evan Spiegel, a transmis condoleanţe similare părinţilor ai căror copii au avut acces la droguri ilegale pe Snapchat. Părinţii a peste 60 de adolescenţi au intentat un proces la sfârşitul anului 2023 împotriva Snap pentru că ar fi facilitat achiziţionarea de către copiii lor de droguri care au fost folosite în supradoze.

• Ferme de boţi care ar încerca să influenţeze alegerile din România

Ministrul Cercetării, Inovarii si Digitalizarii, Bogdan Ivan, anunţă că au fost descoperite zeci de conturi ale unor reţele organizate care promovează un anumit candidat. Ministrul precizează că toate aceste conturi au fost blocate. "Astăzi în România au fost identificate zeci de conturi care reprezintă mai multe reţele organizate care încearcă să obţină continut ilegitim pentru a promova un anumit candidat la aleste alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Toate aceste conturi au fost blocate, au fost identificate aceste reţele care în integralitatea lor au fost blocate", a declarat Bogdan Ivan. Potrivit ministrului în spatele fiecărui avarat au fost descoperite alte zeci sau chiar sute de conturi. Solicitarea autorităţilor române către marile companii Meta şi TikTok a venit după ce au existat discuţii în spaţiul public cu privire la ferme de boţi care ar încerca să influenţeze alegerile din România.