REUNIUNEA COMITETULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN Nu doar alimentele, ci şi medicamentele sau serviciile bancare - afectate de "dublul standard"

Studiile care compară calitatea alimentelor vândute cu aceeaşi etichetă în state din Est şi din Vest ar trebui realizate după o metodologie comună şi coordonate la nivel european, iar instituţiile europene trebuie să ia masuri pentru a asigura egalitatea consumatorilor în UE, consideră eurodeputatul Daciana Sârbu, într-o prezentare a temei dublului standard la reuniunea Comitetului Economic şi Social European.

Participanţii la dezbatere au remarcat că nu doar alimentele, ci şi medicamentele sau serviciile bancare ar putea fi afectate de acest fenomen al "dublului standard" la nivel european.

"Calitatea diferită a produselor vândute cu aceleaşi denumiri şi etichete în state din Est şi din Vest este o preocupare importantă pentru cetăţenii din mai multe ţări, printre care se numără şi România", a mai afirmat Daciana Sârbu.

Totodată, domnia sa a subliniat: "Fără date certe, nu putem avea o înţelegere completă asupra situaţiei şi de aceea nu pot fi propuse soluţii eficiente. Cea mai potrivită cale de urmat este realizarea testelor sub coordonarea instituţiilor europene, folosind aceeaşi metodologie peste tot. Avem nevoie de claritate şi de dovezi verificabile pentru a depăşi blocajul actual: producătorii susţin că produsele sunt diferite pentru a satisface gusturile diferite ale consumatorilor, în timp ce oamenii cer ca produsele să aibă aceeaşi calitate peste tot".

Potrivit eurodeputatei, responsabilitatea le revine instituţiilor europene, care nu ar trebui să o paseze către industria alimentară. În acest sens, Daciana Sârbu a afirmat că auto-reglementarea nu poate fi o soluţie: "Iniţiativele industriei alimentare prin care să răspundă acestei preocupări a cetăţenilor sunt binevenite, dar nu ne putem baza pe ele ca unic instrument pentru a rezolva această situaţie. E nevoie de implicarea instituţiilor, atât la nivel european, cât şi în statele membre. A lăsa industria alimentară să rezolve problema în relaţia directă cu consumatorii nu va conduce la niciun rezultat, aşa cum s-a văzut şi în alte situaţii".

Prezentarea eurodeputatului Daciana Sârbu a fost susţinută în cadrul reuniunii dedicate consumatorilor şi mediului, care s-a bucurat de participarea mai multor experţi şi lideri ai asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor din ţări precum Grecia, Bulgaria, Letonia, Portugalia, Polonia, Olanda.

Comitetul Economic şi Social European (CESE) este un organism consultativ al UE format din reprezentanţi ai organizaţiilor lucrătorilor şi angajatorilor şi ai altor grupuri. Avizele sale pe probleme europene sunt înaintate Consiliului, Comisiei şi Parlamentului European, Comitetul acţionând, astfel, ca o punte între instituţiile europene cu rol de decizie şi cetăţenii UE.

Ministerul Agriculturii spune că un plan de acţiuni şi măsuri privind dublul standard al alimentelor va fi elaborat după ce "ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va primi răspuns la solicitările sale de la omologii din cele cinci state ale UE, în funcţie de procedurile ce vor fi adoptate de statele implicate, şi rezultatele Reuniunii din 20 iunie 2017 a Forumului la nivel înalt pentru o mai bună funcţionare a lanţului alimentar".

Ca reacţie la informaţiile apărute, deja, în presă, încă de acum câteva luni, legat de acest subiect, MADR ne-a precizat că au fost prelevate un număr total de 175 probe de alimente comercializate la noi. Oficiali MADR susţin: "În baza Tematicii de control privind verificarea parametrilor de calitate ai produselor procesate comercializate pe piaţa din România au fost prelevate un număr total de 175 probe, din care: 46 produse din carne, 46 produse din lapte, 16 probe produse din peşte, 11 probe miere albine, 4 probe pastă de tomate şi 52 probe legume şi fructe".

MADR susţine că a efectuat, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, analiza reziduurilor de pesticide peste limitele admise la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante şi Produse Vegetale Băneasa (laborator propriu) la cele 52 de probe de legume şi fructe prelevate, iar restul probelor (123 probe) au fost analizate la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti care aparţine ANSVSA.

Oficialii MADR au adăugat: "MADR nu aşteaptă sesizări punctuale cu privire la standardul dublu de calitate, MADR a desfăşurat până la această dată, în baza legislaţiei din România care îi permite acest lucru, acţiuni de control privind verificarea parametrilor de calitate ai produselor procesate comercializate pe piaţa din România, în raport cu sistemul de etichetare".

Recent, domnul Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro-Consumatori (APC), ne-a explicat că există diferenţe majore între procedura aplicată de statele din vestul Europei şi cea aplicată la noi: "În ţara noastră, legea nu îi obligă pe procesatori să menţioneze procentul de carne din produsele alimentare, în timp ce în Germania aceştia au, prin lege, obligaţia să folosească minim 65% carne în prepararea produselor".

Potrivit domnului Stanciu, cu toate că reţetele sunt identice, se foloseşte carne congelată pentru ţările din Est, întrucât aceasta, la -40 de grade, se poate păstra chiar şi ani de zile, însă produsul finit, preparat din ea, va fi mai slab calitativ.

De asemenea, preşedintele APC susţine că 78% din bulionul şi pasta de tomate comercializate în România trebuie retrase de pe piaţă.