REVISTA PRESEI 01.08.2011

• ADEVARUL

• Lumea întreagă este ameninţată de un dezastru economic dacă Washingtonul nu reuşeşte să majoreze plafonul datoriei SUA

Guvernele din lumea întreagă avertizează că tot globul este ameninţat de un dezastru financiar dacă Congresul SUA nu ajunge la un acord. Deoarece Congresul a negociat dur pentru a înlătura riscul unui default fără precedent al SUA, oficialii britanici şi japonezi au declarat că un eventual eşec ar putea afecta economiile de pe tot globul, scrie Reuters. Pe masură ce bursele asiatice deschid o nouă săptămână de tranzacţii, investitorii au sesizat semnele de progres în cadrul negocierilor din SUA, dolarul american întărindu-şi poziţia faţă de yenul japonez, după scăderea înregistrată vineri. Banca centrală japoneză este pregătită să inunde pieţele cu yeni prin intermediul operaţiunilor deschise de pe pieţele financiare, susţin oficiali din cadrul băncii japoneze.

• Casa Albă şi liderii Congresului au ajuns la un acord privind ridicarea plafonului datoriei publice

Barack Obama şi liderii Congresului ajuns la un acord duminică pe un pachet legislativ care va extinde plafonul datoriei federale. Acordul permite o reducere a cheltuielilor de 1 000 de miliarde de dolari în următorii 10 ani, susţine preşedintele Barack Obama. Planul, întocmit de liderii democraţi şi cei republicani pentru ridicarea plafonului de îndatorare ale SUA, va fi prezentat ambelor partide în cursul zilei de luni, a declarat senatorul democrat Harry Reid. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că planul va câştiga suficient sprijin pentru a trece de ambele camere ale Congresului. "Vreau să anunţ că liderii ambelor partide, din ambele camere, au ajuns la un acord care va reduce deficitul şi va evita defaultul care ar fi avut un efect devastator asupra economiei noastre", a spus Obama.

• În prag de faliment, SUA au cheltuit 46 de miliarde de dolari în doar opt zile

"Poate că această ştire îi va trezi pe idioţii iresponsabili de la Washington", scrie Business Insider care prezintă comportamentul politicienilor din Statele Unite ale Americii, pe ultima sută de metri pe care îi are de parcurs SUA până ce vor rămâne fără lichidităţi. SUA riscă să intre în incapacitate de plată la data de 2 august, însă în ultimele opt zile, din trezoreria americană au fost cheltuiţi 46 de miliarde de dolari, relatează Business Insider. În doar opt zile, de la 100 de miliarde de dolari, lichidităţile au scăzut la 54 de miliarde. Informaţia este cu atât mai tulburătoare cu cât compania Apple a ajuns să aibă mai mulţi bani decât statul american. În timp ce lichidităţile Apple depăşesc 76 de miliarde de dolari, SUA au rămas cu 54 de miliarde. Î

• Băsescu: România şi-a îmbunătăţit foarte mult credibilitatea. Statul se finanţează mult mai ieftin

"România se finanţează mult mai ieftin", iar credibilitatea statului român s-a îmbunătăţit considerabiă, în urma programelor aplicate în 2009 şi în mod deosebit în 2010 şi 2011, a declarat, duminică, preşedintele Traian Băsescu, după întâlnirea cu delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale.

• Autorităţile române şi FMI au stabilit sâmbătă măsurile ce vor fi luate în viitorul apropiat

Prim-ministrul Emil Boc s-a reunit, sâmbătă, cu cu membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, la Palatul Victoria din Capitală. În cadrul întâlnirii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks,a precizat că că România va continua să înregistreze în acest an creştere economică şi chiar să accelereze anul viitor ritmul de creştere. Franks a atras, însă, atenţia, că această evoluţie este posibilă doar prin continuarea "satisfăcătoare" a reformelor, prin îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE şi prin planuri de investiţii solide. Rezultatele evaluării vor fi prezentate luni, într-o conferinţă de presă.

• Lanţul datornicilor din UE stă să se rupă

Negocierile şi certurile privind cel de-al doilea pachet de urgenţă pentru salvarea Greciei s-au terminat şi oficialii UE au prezentant, în urmă cu două săptămâni, un nou acord de asistenţă financiară pentru Atena. Toate acestea în timp ce pachetul iniţial, semnat anul trecut în mai, stă sub semnul întrebării. Italia şi Spania, doi piloni importanţi în primul acord de finanţare aprobat pentru Atena, în valoare de 110 miliarde de euro (30 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, 80 de miliarde de euro de la statele membre ale zonei euro) se confruntă acum cu propriile probleme şi nu-şi mai permit să împrumutre Grecia. Temerile şi scepticismul investitorilor faţă de aceste două ţări au dus la majorarea semnificativă a costurilor de împrumut ale Madridului şi ale Romei.

• IMAS: Crin Antonescu, depăşit de Victor Ponta

Liderul PSD se situează pentru prima oară în ultimele şase luni pe locul întâi în preferinţele alegătorilor, potrivit ultimului sondaj IMAS, comandat de "Adevărul". Ponta îl depăşeşte cu doar un procent pe Crin Antonescu, care a deţinut primul loc din ianuarie până în iunie. Preşedintele PSD, Victor Ponta, are, potrivit sondajului, 26,8% aprecieri pozitive la capitolul "Încredere în politicieni" şi este urmat de liderul PNL, Crin Antonescu, cu 25,9 %. Locul trei este ocupat de un alt liberal, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, cu o cotă de încredere de 17,6%. Traian Băsescu şi Theodor Stolojan (PDL) au ambii 11,7%, premierul Emil Boc (PDL) e cotat cu 10,9% iar liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor cu 10,6%. Pe ultimul loc se află vicepremierul Marko Bela (UDMR) cu doar 4,6%.

• Proprietarii Halei Matache, despăgubiţi cu 1,4 milioane de euro pentru o demolare care nu mai are loc

Proprietarii clădirii din Bucureşti au fost despăgubiţi de Primăria Capitalei cu 1,4 milioane de euro pentru o demolare care nu mai are loc. Municipalitatea le-a dat banii grecilor Vasilis Ferfelis şi Dimitrios Koupatsaris pentru un scop fictiv, deoarece lucrarea pentru care s-a impus exproprierea nu prevedea de la început demolarea halei. Proiectul bulevardului Uranus, demarat pe vremea primarului Adriean Videanu, excludea demolarea halei, aceasta fiind la aproximativ 10 metri distanţă de bordura viitoarei artere. In 2009, când a venit Sorin Oprescu pe scaunul de primar general, noii directori de la Infrastructură au anunţat că Hala Matache va fi demolată pentru a face loc noii şosele. Imediat s-au apucat să plătească despăgubiri în zona Berzei-Buzeşti, iar grecii Ferfelis şi Koupatsaris au fost fericiţii "câştigători" ai sumei de 1,4 milioane de euro.

• Vlad Pufu director de dezvoltare B1 TV: "Posturile de ştiri sunt mult prea ambiţionate politic"

Şeful B1 TV vrea să poziţioneze postul ca o staţie de ştiri, ce încearcă să se diferenţieze de televiziunile care au "ambiţii să schimbe guverne". Vlad Pufu spune că dezvoltarea la nivel local este tot mai dificilă în condiţiile în care staţiile locale nu mai pot asigura conţinut cu regularitate. "Eu fac parte din echipa cu care Sorin Oancea a preluat postul. Când am ajuns aici, B1 TV era primul în plutonul staţiilor mici şi am plecat la drum propunându-ne ca în acest an să devenim o staţie de luat în seamă. Să depăşim plutonul celor mici şi să intrăm la staţiile mijlocii. Practic 80% din investiţia noastră a fost în partea de ştiri, logistică şi în personal. Când am venit noi aici departamentul de ştiri era inexistent, staţia nu avea programe de ştiri".

• Peste 150.000 de persoane au protestat în marile oraşe din cauza creşterii vertiginoase a preţurilor. Cabinetul de coaliţie al premierului Benjamin Netanyahu se confruntă cu cea mai gravă criză de la instaurarea guvernului. Paradoxal, nu este vorba de procesul de pace din Orientul Mijlociu sau de iminenta declaraţie de independenţă a viitorului stat palestinian împotriva căreia premierul şi ministrul său de externe, Avigdor Liebermann, s-au angajat într-un demers viguros de lobby. Ei au încercat să convingă cât mai multe state europene (inclusiv România) să nu susţină la Adunarea Generală a ONU iniţiativa palestiniană. Dar nu aceste probleme i-au scos pe israelieni în stradă, ci creşterea preţurilor. Viaţa scumpă i-a scos pe evrei şi pe arabi în stradă

• CURENTUL

• "Deutsche Welle": România construieşte catedrale şi închide şcoli şi spitale

După un sondaj făcut după ureche, jurnaliştii străini scriu despre guvernanţii noştri că au cheltuit prea mulţi bani pentru lucruri nefolositoare, în condiţiile în care se închid tot mai multe şcoli şi spitale. Fără, însă, a avea un studiu bine făcut sau a se uita pe programele pe care Guvernul le are în derulare, presa din Germania notează că Guvernul României cheltuieşte sute de milioane de euro pentru construirea unei catedrale gigantice, dar închide zilnic şcoli şi spitale, din lipsă de fonduri. Acesta este concluzia unui documentar realizat de "Deutsche Welle". Jurnaliştii germani au adunat şi părerile oamenilor simpli, care critică sau laudă acest proiect uriaş şi extrem de costisitor. Catedrala Neamului este prevăzută să se ridice în spatele monumentalei clădiri a Palatului Parlamentului.

• Ipocrizie fără margini: USL încearcă să-şi aroge merite pentru ieşirea din criză

Lipsită de maturitate şi pragmatism politic, Uniunea Social Liberală (USL) se vede nevoită să recurgă la artificii prin care încearcă să se asocieze cu realitatea că guvernul actual a reuşit să treacă ţara peste o criză ce risca să ne arunce în haos. După ce au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a împiedica guvernul să acţioneze prin blocajul unor legi în Parlament, scoaterea în stradă şi instigarea oamenilor la lovitură de stat şi externalizarea problemelor României la Bruxelles, acum USL încearcă să atragă simpatia organismelor financiare mondiale creditoare ale României şi să spună că noile măsuri adoptate şi pe cale de a fi adoptate de către executiv sunt de sorginte uselistă şi că, de fapt, reprezintă doar aplicarea unor idei de stânga ale USL. Î

• Franks: România este mai puţin riscantă decât multe din ţările UE

Şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, a declarat, ieri, în timpul întrevederii cu şeful statului, că la începutul anului 2009 România avea una dintre cele mai proaste situaţii din punct de vedere al riscurilor dintre ţările europene, acum fiind mai bună decât în multe ţări UE. "La începutul lui 2009, România era una dintre cele mai proaste ţări din Europa din punct de vedere al riscurilor şi acum este mai bună decât multe din ţările UE. Acesta este un semnal bun", a spus Jeffrey Franks.

• CURIERUL NATIONAL

• Moştenirea coloşilor industriali din România (III)

În Iaşi a mai rămas doar Centrul Cultural. Marile întreprinderi au fost dărâmate pentru a se construi mall-uri în locul lor. Ce a mai rămas din combinatele şi fabricile din Brăila se deteriorează văzând cu ochii. Industria comunistă ne-a lăsat 550.000 situri contaminate a căror readucere la starea iniţială ne va costa 14 mld. euro. Zonele industriale ale României, înstrăinate sau desfiinţate după Revoluţie, necesită 14 miliarde de euro pentru decontaminare, Ministerul Mediului estimând că vor trece aproximativ 30 de ani până vor fi aduse în starea iniţială. Potrivit primei variante a Strategiei de decontaminare a siturilor, a căror suprafaţă totală nu se cunoaşte încă, în prezent există 547.083 de situri contaminate, din care au fost identificate numai 1.017, cu o suprafaţă totală de peste 7.770 ha.

• Unde sunt cele mai curate ape din Europa

Cipru, Croaţia şi Malta au cele mai curate ape din Europa, potrivit unui studiu întocmit de Agenţia Europeană de Mediu, care relevă că, deşi, în ultimul an, calitatea apelor europene a scăzut uşor, atât apa mării, cât şi apele interioare sunt suficient de curate pentru a permite activităţi precum înotul sau scăldatul. Comisia Europeană recomandă turiştilor să meargă la plajă în vara aceasta, dat fiind faptul că raportul pe anul acesta, privind calitatea apelor, relevă că 92% din plaje şi 90% din râuri şi lacuri respectă standardele europene minime la capitolul curăţenie. În ceea ce priveşte Marea Neagră, raportul Comisiei Europene dă asigurări că plajele şi apele de pe litoralul românesc şi de pe cel bulgăresc respectă standardele europene minime de calitate.

• Băsescu: Renunţaţi la populism!

"Orice populisme pot dezechilibra echilibrele macroeconomice şi ne-am bate joc de sacrificiile pe care le-au făcut românii în mod deosebit în 2010 şi 2011, prin cele ce au suferit ca urmare a aplicării programului de austeritate". Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la Palatul Cotroceni, că face un apel "la seriozitate" din partea partidelor politice, în special a celor din coaliţia de guvernământ, precizând că "nu este de tolerat niciun fel de populism"."Vreau să se ştie că nu este de tolerat niciun fel de populism. Situaţia în jurul nostru, în Uniunea Europeană, este fragilă, ca u

• EVENIMENTUL ZILEI

• Fantoma ICA bântuie nopţile senatorului Dan Voiculescu

Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) intră în linie dreaptă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Unul dintre dosarele ce vizează comiterea unor infracţiuni de mare corupţie, cel al privatizării frauduloase al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a intrat în linie dreaptă. Ultimul termen dat în dosar este 28 septembrie 2011, când trei judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească cine sunt vinovaţi de faptul că Institutul care deţinea 3,6 hectare de teren pe malul Lacului Băneasa şi construcţiile de pe acestea a fost cumpărat de firma lui Dan Voiculescu la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real.

• Traian Băsescu după FMI: "Analizăm scăderea numărului de impozite"

Şeful statului spune că politicienii care s-au grăbit să intre în campanie şi anunţă creşteri de pensii şi salarii, fac un mare rău României. "Prioritară rămâne revederea sistemului de taxe şi aici nu vreau să se înţeleagă faptul că am putea să gândim la mărirea taxelor. Urmează să vedem împreună cu experţii FMI şi ai Uniunii Europene sistemul actual de taxe şi diminuarea numărului de taxe din Codul Fiscal viitor. Sperăm ca această lucrare să fie încheiată până la sfârşitul anului", a declarat Traian Băsescu.

• Un miliardar va candida la preşedinţia SUA dacă economia nu-şi revine

Miliardarul american Donald Trump a declarat că intenţionează să candideze la preşedinţia SUA dacă situaţia economică nu se îmbunătăţeşte şi dacă "Republicanii nu aleg candidatul potrivit", conform MSNBC. Donald Trump, cunoscutul om de afaceri şi miliardar american, a declarat pentru MSNBC că se gândeşte serios să candideze la preşedinţia SUA deoarece sunt foarte mulţi oameni care îi cer acest lucru. Trump a anunţat la începutul acestui an că va candida, însă s-a răzgândit în luna iunie. Acesta a declarat că nu doreşte ca SUA să intre în default. "Acum este timpul ca Republicanii să aducă ţara pe traseul potrivit. Republicanii au cărţile, nu preşedintele", a declarat Trump.

• Cum arată calendarul de plăţi al americanilor

Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Politici Echidistante din Washington, Statele Unite ale Americii vor cheltui în primele două zile ale lunii lui cuptor 56 de miliarde de dolari, urmând ca, de pe 3 august şi până la finalul lunii, valoarea datoriilor să se ridice la 307 miliarde de dolari. În acelaşi interval, încasările la buget nu vor depăşi 172 miliarde de dolari. Şi asta fără a lua în calcul aproape 500 de miliarde de dolari care reprezintă maturităţi la obligaţiuni. Chiar pe 2 august, data limită de majorare a pragului de îndatorare, Trezoreria americană are de rostogolit obligaţiuni în valoare de 12 miliarde de dolari. La o zi după termenul-limită, guvernul federal va trebui să achite 32 miliarde de dolari, incluzând 23 de miliarde de dolari pentru asigurări sociale.

• FINANCIARUL

• De ce nu atragem fonduri UE: statul nu vrea, privatii nu pot

Romania a reusit sa acceseze doar 13,7% din cele aproape 20 mld. euro puse la dispozitie de Uniunea Europeana. Numai in domeniul infrastructurii tara noastra are alocate fonduri de aproximativ 4,5 mld. euro. Proiectele aprobate nu valoreaza decat 63,3% din total, iar finantarea acordata ajunge la doar 55,1%. Chiar daca Romania are la dispozitie aproape 20 mld. euro din fondurile europene in perioada 2007-2010 tara noas-tra a avut cel mai mic procent de absorbtie a acestor fonduri. Astfel, Roma-nia a reusit sa atraga doar 13,7% din aceste fonduri, fata de Estonia si Litua-nia care au absorbit 34,7% si, respectiv, 33,6% din bani.

• Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari

Schimbarea regulilor in timpul jocului ii determina pe consultanti si pe beneficiari sa se astepte la rezilieri de contracte si chiar la blocarea absorbtiei. Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in proiectele finantate din fonduri structurale si de coe-ziune de la 30% la 10% se va rasfrange asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguvernamentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor interogati de "Fin.ro". Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.

• 862 de firme mari au datorii de 12,7 mld. lei catre stat

Aproximativ 60% din totalul restantelor apartin companiilor nationale. Restantele marilor contribuabili catre bugetul general consolidat au urcat la finalul lunii iunie cu aproape un miliard de lei fata de trimestrul I, la 12,78 miliarde de lei (3,04 mld. euro), peste jumatate din datorii apartinand companiilor de stat. De asemenea, primii 25 de datornici mari au acumulat aproximativ 80% din restante. Datoriile marilor companii catre stat au crescut in trei luni cu peste 956 de milioane de lei (aproximativ 227 de milioane de euro), dintre care 60% sunt ale firmelor de stat, potrivit datelor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala furnizate pentru "Fin.ro". In Top 25 cei mai mari datornici doar cinci companii sunt private, restul fiind cu capital de stat. De asemenea, primele 25 de companii din acest top au restante de 10,42 miliarde de lei.

• ICBC, Bank of America, Deutsche Bank, Barclays si Apple, mai bogate decat Trezoreria SUA

Potrivit unor calcule neoficiale, intreprinderile americane si-au creat rezerve de "urgenta" in valoare totala de 12.000 mld. $. Parlamentarii americani s-au angajat ieri intr-o cursa contra cronometru pentru a gasi un acord care sa permita ridicarea plafonului de indatorare a SUA, de 14.294 mld. $. Trezoreria SUA, care a atins acest prag inca din luna mai, a avertizat ca in absenta unui consens, Washingtonul nu-si va mai putea onora, dupa 2 august, obligatiile fata de creditori. In acest context, Capital IQ a intocmit lista societatilor care dispun de mai mult numerar decat SUA.

• Statul refuza sa plateasca FP 865 mil. $, datorie recuperata din Irak

Dupa episodul Romgaz, Fondul Proprietatea primeste o noua lovitura de la Guvern. Administrarea Franklin Templeton de la FP a inceput sa scoata la iveala o serie de nereguli in modul in care statul conduce si se implica in afacerile com-paniilor unde detine pachete majori-tare. Drept "recompensa" pentru transparenta ridicata, FP se confrunta cu tot mai multe pro-bleme din partea statului, mai ales dupa ce aces-ta a pierdut controlul.

• JURNALUL NATIONAL

• SUA luptă împotriva falimentului. Mâine expiră termenul pentru creşterea îndatorării

Americanii încearcă din răsputeri să evite intrarea în incapacitate de plată printr-o înţelegere de ultim moment care să ridice plafonul de îndatorare al SUA cu încă 2,8 trilioane de dolari, scrie Reuters. Timp de o săptămână preşedintele Barack Obama şi partidele Re-pu-bli-can şi Democrat nu s-au înţeles asupra modului în care să rezolve problema datoriei publice, ajunse la 14,3 trilioane de dolari. Spectrul unei noi recesiuni prelungite planează din nou asupra întregii lumi, după ce SUA va rămâne fără bani pe 2 august, iar termenul se apropie periculos de repede. Totuşi perspectivele unei înţe-le-geri au apărut după ce liderii Republicani şi Democraţi au redes-chis discuţiile cu Casa Albă şi s-au exprimat optimişti în găsirea unei soluţii pentru deblocarea situaţiei.

• Patriciu: Euro e pe moarte. Introducerea monedei a fost o măsură "abuzivă, inutilă şi nocivă"

Dinu Patriciu nu este de acord cu adoptarea euro. În opinia omului de afaceri Banca Naţională a României (BNR) face o mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro, monedă despre care spune că "va muri"."Euro va muri, nu ştiu cât mai are de trăit, asta depinde de sumele pompate din banii contribuabililor, până când aceştia se vor plictisi în tot felul de ajutorări falimentare. (...) Banca Naţională face o foarte mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro, face o foarte mare greşeală luptându-se cu balaurul inflaţiei zi de zi, de 20 de ani", a declarat Dinu Patriciu la Realitatea TV. Potrivit acestuia, introducerea monedei unice a fost o măsură "abuzivă, inutilă şi nocivă". Patriciu a susţinut că marea greşeală a Greciei a fost tocmai adoptarea euro şi a subliniat că România ar fi ajuns în situaţia Greciei dacă nu am fi fost foarte săraci, iar politicienii ar fi avut de unde să fure mai mult.

• După bula din eoliene, investitorii se îngrămădesc acum la microhidrocentrale

Obligativitatea României ca un procent de 33% din producţia sa de electricitate să fie atinsă din surse verzi începe să atragă investitori şI în domeniul hidro pe partea de microhidrocentrale, după ce sectorul eolian a fost deja luat cu asalt şi s-a ajuns la suprasaturaţie, cu proiecte totalizând 30.000 MW, aproape dublu faţă de capacitatea sistemului energetic naţional. Compania Rott Energy SRL plănuieşte realizarea unui portofoliu de 25 de microhidrocentrale, totalizând 40 MW, scrie Hydro World. Rott a anunţat că lucrează cu consultanţii de la PricewaterhouseCoopers pentru atragerea de fonduri europene pe două proiecte, unul de 1,7 MW şI altul de 2 MW, pentru care deja are autorizaţii.

• NATIONAL

• Postasul de la SPP!

Prin fisa postului, seful SPP ar trebui sa fie cel mai apropiat om de presedintele Romaniei. Din Servicii, bineinteles. Si Lucian Pahontu chiar este! Altfel, cum de ar avea seful Statului atata incredere in el incat sa-l foloseasca nu doar conducator al dispozitivului de securitate, dar, mai nou, si ca mesager personal? Un fel de "porumbel" inlocuitor al STS -ului, care transmite sefilor institutiilor guvernamentale si celor mai apropiati colaboratori ai lui Traian Basescu cele mai tainice indicatii ale acestuia.

• Puciul pe internet a decapitat armata Turciei

Comandantul Fortelor Armate din Turcia, Isik Kosaner, si-a dat demisia, impreuna cu comandantii Trupelor de Uscat, Marinei si Fortelor Aeriene. Prin acest gest ei isi exprima nemultumirea fata de arestarile unor ofiteri de rang inalt, acuzati ca au fost implicati in organizarea unui puci. Intalnirile dintre generalul Kosaner si premierul Recep Tayyip Erdogan nu au reusit sa aplaneze conflictul dintre guvern si armata. Presedintele Abdullah Gul l-a numit pe generalul Necdet Ozel in fruntea Fortelor Armate.

• FMI nu are nimic impotriva majorarii salariilor

Reprezentantul nostrum la FMI, Mihai Tanasescu, anunta ca Fondul nu se opune maririi salariilor in octombrie, daca se respect deficitul bugetar convenit. "Guvernul este suveran in aplicarea masurilor de politica salariala. In conditiile in care concedierile in sectorul public efectuate in primul semestru si cele care vor urma vor crea resursele de majorare a salariilor in sectorul public, incepand din octombrie, FMI nu are niciun fel de problema, atat timp cat sunt respectate tintele privind deficitul fiscal si cheltuielile de personal", a precizat Mihai Tanasescu.

• PUTEREA

• Salarii "nesimţite" la falimentara CFR Marfă

Directorii companiilor falimentare din CFR, care trimit în şomaj mii de angajaţi, pleacă acasă cu salarii "nesimţite" de aproape 8.000 de lei. Soldele lunare ale celor opt directori de la CFR Marfă, plus doi consilieri ai "generalului" George Micu însumează peste 70.000 de lei. Ziarul "Puterea" a intrat în posesia statelor de plată din CFR Marfă, documente care confirmă salariile tupeiste ale "găştii" directorului general, George Micu. Chiar dacă premierul Emil Boc a precizat, la începtul acestui an, că salariile directorilor companiilor de stat rămân plafonate la 4.800 de lei, şeful CFR Marfă, George Micu, are grijă să aibă venituri lunare aproape duble.

• China ar putea participa la planul de salvare al Greciei

China ar putea acorda împrumuturi Greciei pentru a finanţa răscumpărarea obligaţiunilor guvernamentale elene pe piaţa secundară, ajutând astfel statul elen să reducă povara datoriei, a anunţat un oficial al Ministerului de Finanţe de la Atena, transmite Reuters. În timp ce discuţiile cu creditorii privaţi privind schimbul datoriei au continuat sâmbătă, analiştii spun că mai mulţi bani pentru a finanţa răscumpărarea obligaţiunilor ar ajuta Grecia să-şi reducă imensa datorie, dar ei se întreabă dacă China ar fi dispusă să împrumute Grecia mai ieftin decât zona euro. China a făcut o investiţie majoră în principalul port al Greciei -Piraeus - şi s-a oferit să achiziţioneze obligaţiuni guvernamentale elene.

• Rebelii din Libia şi-au omorât comandantul

Liderul forţelor rebele libieni, Abdul Fattah Younes, a fost asasinat de membri ai trupelor pe care le comanda, alimentând astfel zvonurile legate de neînţelegeri puternice în rândul mişcării revoluţionare împotriva regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi, anunţă BBC. Asasinarea lui Younes a survenit la doar câteva ore după ce Marea Britanie a recunoscut drept putere legitimă Consiliul rebelilor. De la începutul rebeliunii, Abdul Younes a fost considerat un membru controversat al rebeliunii din Libia. După ce i-a stat alături lui Gaddafi timp de 40 de ani şi ajunsese ministrul de interne al Libiei, Younes a demisionat şi s-a alăturat în februarie mişcării rebele care a izbucnit în estul ţării.

• ROMANIA LIBERA

• România, în topul economiilor vulnerabile la "contagiunea" zonei euro

România este printre cele mai expuse zece state emergente la criza din zona euro, dintr-un total de 22 de ţări incluse în "Indicele contagiunii" realizat de analiştii băncii americane Citigroup, dar este mai puţin vulnerabilă ca alte state UE, precum Ungaria, Cehia sau Polonia. Cea mai expusă este Ungaria, urmată de Cehia, Polonia, Turcia, Africa de Sud, Brazilia şi Mexic, iar România se situează pe poziţia a opta, urmată de India şi Egipt. Ultimele poziţii în funcţie de vulnerabilitatea la criză sunt ocupate de China şi Rusia. Investitorii rămân îngrijoraţi de trei canale principale de contagiune prin care criza poate ajunge în Europa emergentă, respectiv datoria/finanţarea statului, sectorul bancar şi economia reală/comerţul, potrivit blogului cotidianului britanic Financial Times, citat de Mediafax.

• Într-un interviu RL, un fost agent sub acoperire al SRI dezvăluie cum a fost folosit de către şefii săi în interes personal. Cum i-am spionat pe Dinu Patriciu şi Roşca-Stănescu

Fostul ofiţer sub acoperire al SRI Marin Breajăn dezvăluie cum a fost folosit de către şefii săi pentru şantaj şi poliţie politică. El face o radiografie a modului în care a funcţionat SRI în perioada în care a lucrat ca ofiţer acoperit. Astăzi publicăm prima parte a dezvăluirilor, urmând ca în zilele următoare să revenim pe acest subiect. Ofiţeri ai serviciilor secrete, care lucrează sub acoperire, există în toate ţările, fie ele democrate sau totalitare. Nu li se cunoaşte identitatea, iar activitatea lor rămâne în totalitate secretizată. Scopul utilizării ofiţerilor acoperiţi este a se descoperi reţele de tip mafiot sau teroriste, prevenindu-se astfel destabilizarea economiei sau atentatele la adresa siguranţei naţionale.

• Drumul banilor. Legătura surprinzătoare Baaklini-Rodipet

O parte din banii fostei societăţi de stat Rodipet au ajuns într-o firmă-fantomă, suspectată de finanţarea unor grupuri de crimă organizată de origine arabă. La această concluzie au ajuns procurorii care anchetează implicarea afaceris-tului Said Baaklini în dosarul prăbuşirii Rodipet. Libanezul Said Baaklini a intrat din nou pe mâinile procurorilor români. El a fost pus sub acuzare săptămâna trecută de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul Rodipet, în care sunt anchetaţi, pentru aceleaşi fapte, membrii unui grup infracţional organizat condus de Hassan Awdi. Prejudiciul total făcut de toţi cei anchetaţi se ridică la 30 milioane de euro.

• De ce se teme BCR să fie listată la Bursă

Erste crede că banca pe care a cumpărat-o în România valorează mai puţin decât acum cinci ani. Războiul listării BCR la bursă se reaprinde, odată cu expirarea termenului de doi ani în care operaţiunea a fost amânată. Acţionarul majoritar, Erste, refuză listarea pentru că preţul pe acţiune ar fi probabil mai mic decât cel plătit la privatizare. Acţionarii minoritari atrag atenţia că listarea este o clauză din cotnractul de privatizare şi că pot forţa aplicarea ei.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• FMI dă o mână de ajutor acţionarilor minoritari ai Oltchim

Ministerul Economiei face o propunere care este mai degrabă în asentimentul acţionarilor minoritari ai combinatului chimic. Solicitarea Ministerului Economiei de separare a funcţiilor de preşedinte şi director general la Oltchim, deţinute de mai bine de douăzeci de ani de Constantin Roibu, ar putea acorda puteri sporite acţionarilor minoritari, compania germană PCC SE şi fondul britanic de investiţii Carlson Ventures, care deja pot bloca în AGA deciziile strategice ale combinatului din Râmnicu-Vâlcea. Acţionar majoritar la Oltchim, cu o participaţie de 54,8% din titluri, Ministerul Economiei a propus modificarea actului constitutiv în vederea separării funcţiilor de preşedinte şi director general de la combinatul chimic din Râmnicu-Vâlcea, propunerea urmând să fie discutată în Adunarea Generală a Acţionarilor din data de 29 august.

• ZIARUL FINANCIAR

• Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, a devenit şi mai profitabilă: câştig net de peste 100 mil. euro în şase luni

Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, şi-a dublat câştigurile nete în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut, producătorul de gaze din Mediaş ajungând să lucreze la o marjă de peste 24%, nivel foarte ridicat faţă de rezultatele celorlalte companii de stat. Nivelul de 24% nu este însă unul mare raportat doar la companiile de stat, acesta amintind de mar-je-le pe care le aveau de exemplu com-paniile private de construcţii în anii de boom economic. Potrivit datelor financiare furnizate de com-panie, Romgaz a obţinut în primele şase luni ale anu-lui un profit net de 488 mil. lei (116,1 mil. euro), de peste două ori mai mare faţă de cel înregistrat în prima jumătate a anului 2010 care a fost de 225,7 mil. lei (53,7 mil. euro).

• Apartamentele cu trei camere din Militari, mai scumpe cu 5.000 de euro după deschiderea Pasajului Basarab

Preţurile medii ale apartamentelor cu trei camere din Bucureşti au rămas la un nivel constant de circa 80.000 de euro şi în iulie. Preţurile medii solicitate pentru apartamen-tele cu trei camere din cartierul bucureştean Militari au crescut de la 65.000 de euro la 70.000 de euro (plus 7,6%) pe parcursul lunii iulie, potrivit indexului imobiliar realizat de ZF în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker. Astfel, o parte dintre proprietarii din Militari au reacţionat imediat la deschiderea Pasajului Basarab, care a scurtat cu circa 20 de minute drumul dintre zona de sud-vest a Capitalei şi nordul oraşului.

• FMI anunţă astăzi dacă lasă Guvernul să reducă CAS sau să mărească salariile bugetarilor

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, şi István Szekély, şeful misiunii Comisiei Europene în România, anunţă astăzi care este viziunea privind evoluţia economiei româneşti şi ce măsuri trebuie să ia Guvernul în continuare. Aseară reprezentanţii FMI au mers la Palatul Cotroceni cum fac de obicei la finalul misiunii de evaluare, însă de această dată, în mod ne-uzual, delegaţia l-a vizitat pe preşedinte şi în primele zile după ce a ajuns la Bucureşti.